Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil

Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este sărbătoarea pe care Biserica o dedică îngerilor. Cultul sfinţilor îngeri este destul de dezvoltat în Biserica Ortodoxă şi este încurajat de scrierile Sfinţilor Părinţi. Care au fost motivele determinante pentru existenţa unei singure sărbătoriri majore a îngerilor şi de ce poartă aceasta numele de „sobor“ sunt doar două dintre temele pe care ne-am propus să le detaliem în cele ce urmează.

Numele complet al sărbătorii este Soborul mai-marilor Arhistrategi (căpetenii) Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Cu alte cuvinte, în data de 8 noiembrie nu îi prăznuim doar pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci, totodată, toate cetele îngereşti.

Vechimea sărbătorii este de cincisprezece secole, iar la origine a fost doar o prăznuire a Sfântului Arhanghel Mihail. Părintele Ene Branişte afirmă că, în secolul al V-lea, a fost construită o biserică închinată Sfântului Arhanghel Mihail la Thermele lui Arcadius din Constantinopol şi, iniţial, sărbătorirea era legată de amintirea sfinţirii acestei biserici. Ulterior, sfera sărbătoririi a fost lărgită, fiind „cooptat“ şi Sfântul Arhanghel Gavriil. În cele din urmă, sărbătoarea a devenit o zi de prăznuire a tuturor cetelor îngereşti (Liturgica Generală).

Ne putem întreba acum de ce „Soborul Sfinţilor Arhangheli“? În principal pentru că acest lucru aminteşte de tradiţia care atestă modul în care a pus capăt Sfântul Arhanghel Mihail revoltei îngerilor răi. În momentul în care Satana a căzut împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, Sfântul Arhanghel Mihail ar fi spus: „Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi şi să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiţi şi cum se împărtăşeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor şi din înălţime au fost aruncaţi jos, în adânc. Să luăm aminte, cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineaţa şi s-a sfărâmat pe pământ“ (Vieţile Sfinţilor pe luna Noiembrie).

După ce a rostit aceste cuvinte, toate cetele îngereşti au început să cânte cântare de laudă. „Deci această conglăsuire a sfinţilor îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună şi cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime“ (Vieţile Sfinţilor pe luna Noiembrie).

Ce ştim despre Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil?

Trebuie să amintim câteva lucruri esenţiale despre fiecare dintre cei doi Arhangheli menţionaţi. Astfel, Sfântul Arhanghel Mihail este cel care a pus capăt căderii îngerilor răi şi, totodată, este unul dintre cei care i-au vestit lui Lot pierirea Sodomei şi Gomorei. I s-a arătat lui Iacov când fugea de mânia fratelui său Isav şi a vrăjitorului Valaam, care voia să blesteme poporul Israel. Tot el este cel care a venit şi l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului. Cât despre Sfântul Arhanghel Gavriil, acesta este binevestitorul Naşterii Domnului şi al celui mai important prooroc: Sfântul Ioan Botezătorul. El i-a tâlcuit proorocului Daniel viziunile. Tot Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit naşterea Fecioarei Maria. El a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. În Minei se precizează că există mărturii cum că Sfântul Arhanghel Gavriil este cel care a prăvălit piatra de la uşa mormântului Mântuitorului şi a şezut deasupra ei. În concluzie, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt îngerii cei mai cunoscuţi nouă şi apar foarte des în textele Sfintei Scripturi.

Celelalte sărbătoriri ale Sfinţilor Arhangheli în cursul anului bisericesc

În cursul anului bisericesc mai există patru sărbători cu referire la Sfinţii Arhangheli. Pe 6 septembrie este prăznuită o minune a Sfântului Arhanghel Mihail, săvârşită la Chones, în Colose, din Frigia. A devenit o sărbătoare a întregii Ortodoxii începând cu secolul al XI-lea, odată cu domnia lui Manuil I Comnenul. Celelalte trei sărbătoriri sunt legate exclusiv de Sfântul Arhanghel Gavriil. Două dintre ele sunt denumite Soboare şi sunt prăznuite pe 26 martie, respectiv 13 iulie. Dacă în privinţa celui de-al doilea sobor nu avem detalii prea multe, motivul sărbătoririi pierzându-se cu timpul, primul este, în mod sigur, generat de prezenţa Sfântului Arhanghel Gavriil în sărbătoarea de Buna Vestire. Soborul prăznuit pe 26 martie este foarte vechi, fiind atestat încă din secolul al V-lea şi menţionat în Tipicul Ierusalimului şi al Mănăstirii „Sf. Sava“ (Liturgica Generală). Ultima sărbătorire (de data aceasta, o simplă menţiune, fără slujbă separată) este apariţia Sfântului Arhanghel Gavriil în Adin, o chilie din Sfântul Munte. Cu această ocazie, Sfântul Arhanghel ar fi dezvăluit unui călugăr îmbunătăţit prima parte a Axionului Sfintei Fecioare: Cuvine-se cu adevărat... Serbarea se limitează doar la mănăstirile athonite.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, împreună cu toate cetele îngereşti sunt apărătorii noştri, care se străduiesc să ne ajute întru mântuirea noastră. De aceea, trebuie să ne rugăm să ne fie alături în cele ce ne sunt de folos. În definitiv, fiecare creştin trebuie să aibă o evlavie faţă de îngerul său păzitor. Nu mai mare decât rânduiesc învăţăturile Bisericii, aşa cum s-a amintit mai sus, dar nici mai mică. Aşa cum la slujbe ne rugăm împreună cu îngerii, este bine să nu uităm că sunt alături de noi şi în viaţa de zi cu zi.

(Adrian Agachi, Ziarul Lumina)