Coboară-te, ca să te înalți

Omul a fost plămădit întru slujire şi spre slujire, după pilda Făcătorului său, Care necontenit lucrează. Slujirea izvorăşte din iubire, astfel că omul, în mod firesc, îşi slujeşte atâta lui însuşi, cât şi aproapelui, dar adevărata dragoste, care izvorăşte dinlăuntrul lui spre slujirea semenului, ţine necontenit de felul în care omul slujeşte nemijlocit lui Dumnezeu şi care se oglindeşte în chipul Crucii.

Astfel, atunci când vrem să construim o cruce, primul element pe care-l aşezăm este verticala, după care pe ea se va sprijini şi orizontala. Verticala crucii reprezintă slujirea personală a omului de a se uni  cu Ziditorul său, Care este Iubirea veșnică. Această nevoinţă (a omului de a se uni cu Dumnezeu) este de fapt o ridicare… prin pogorâre întru pocăinţă. Dumnezeu Însuşi l-a învăţat pe om să se înalţe. Precum El Însuşi S-a pogorât pe Sine, ca să-l ridice pe om, slujindu-i omului, asemenea şi omul este chemat să se pogoare, să se smerească pe sine, după pilda ce i-a fost dată de Ziditorul său, pentru a se putea înălţa. Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu reprezintă pilda desăvârşită a tainei iubirii şi a smereniei, care este totodată începutul mântuirii omului.

Dumnezeu ni S-a descoperit ca fiind Iubire, deoarece prin jertfă şi iubirea Sa nemărginită le-a unit pe cele de sus cu cele de jos, cerul cu pământul, veșnicia cu vremelnicia. Însă înţelesul deplin al Crucii îl aflăm în rânduirea celor două elemente, verticala şi orizontala, care se întâlnesc şi se sprijină în inima omului. Pe măsură ce iubirea omului pentru Dumnezeu creşte şi se desăvârşeşte, formându-se astfel verticala Crucii, inima lui se lărgeşte, ca să-L primească pe Cel Neîncăput şi de îndată ce Dumnezeu se naşte prin iubire în inima omului, iubirea de Dumnezeu se revarsă în iubirea pentru aproapele şi pentru întreaga zidire, întruchipând orizontala Crucii. Astfel, omul ajunge să îmbrăţişeze, în iubire, toată zidirea ‒ iubire care îl răstigneşte, dar în acelaşi timp îl adună şi îl desăvârşeşte. (Ieromonah Luca Mirea, Crâmpeie de gând și cuvânt, Editura Predania, Bucuresti, p. 12)