PS Damaschin va sluji la hramul Mănăstirii Suceviţa

În ziua sărbătorii Schimbarea la Faţă a Mântuitorului (6 august 2017), Mănăstirea Suceviţa îşi va serbat hramul. Cu acest prilej, slujba Sfintei Liturghie va fi oficiată de Preasfinţitul Părinte Damaschin, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

,,Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos este un eveniment descris de Evanghelie, în care Iisus se schimbă la faţă pe Muntele Tabor devenind strălucitor (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36), vorbeşte cu Moise şi Ilie şi este numit <Fiul lui Dumnezeu>. Este una dintre minunile lui Iisus menţionate în Evanghelii. Pe muntele Tabor se întâmplă evenimentul ne-aşteptat al Schimbării la Faţă a lui Iisus Hristos, eveniment care evoluează într-un mod total neprevăzut pentru ucenici, fără nici o înştiinţare şi pregătire de mai înainte. Atunci când Iisus Hristos a luat hotărârea să urce pe munte pentru a se ruga, a chemat pe trei dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai Săi, pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, să-L însoţească. În scena Schimbării la Faţă, Iisus este încadrat de Moise şi Ilie, care apar brusc, în timp ce ucenicii rămân la poalele vârfului, fără să aibă idee de cele ce se săvârşeau. Moise reprezintă legea, iar Ilie proorocii, lege şi prooroci ce fac referire cu claritate la Mesia cel aşteptat. Schimbarea la Faţă a deschis o cale pentru înţelegerea persoanei adevărate a lui Iisus ca Hristos şi Dumnezeu. În cuvintele troparului praznicului – <Schimbatu-Te-ai la faţă, în munte, Hristoase Dumnezeule, arătând ucenicilor Tăi slava Ta, pe cât li se putea; strălucească şi nouă, păcătoşilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină, slavă Ţie!> – se cuprinde adevărul că Iisus Hristos şi-a arătat Slava Dumnezeirii Sale nu pe cât este ea, ci numai cât poate fi ea cuprinsă în marginile puterii de cunoaştere ale firii omeneşti. Pentru că Dumnezeirea firii Sale este mai presus de înţelegerea omenească, Domnul Hristos a ales ca simbol al ei lumina. Cu acest prilej Iisus Hristos a fost văzut deodată ca Dumnezeu adevărat şi Om adevărat, dumnezeirea Sa strălucind în firea omenească cu tot atâta evidenţă cu câtă era văzută mai înainte omenitatea sa purtătoare de dumnezeire. Ivirea norului pe Tabor nu arată numai prezenţa lui Dumnezeu, ci şi slava Fiului. Norul creează sentimentul unui element intermediar şi separator între cei care locuiesc în cer şi cei care continuă să trăiască jos, pe pământ. Acest eveniment al Teofaniei de pe Tabor uneşte cerul şi pământul şi unifică cele două lumi. Acelaşi lucru îl arată şi glasul Tatălui, <Acesta este Fiul Meu Cel iubit, de acesta să ascultaţi! (Luca 9:35)>, care se aude din nor şi care descoperă noua realitate. Iisus este Fiul în care Dumnezeu <binevoieşte> şi, de asemenea, este Cel pe care Dumnezeu Îl alege şi pe Care Îl trimite în lume pentru lucrarea Sa izbăvitoare. Taborul, ca un nou Sinai, ne descoperă acum lumea nouă a harului şi ne arată adevărata faţă a lui Iisus – Fiul preaiubit şi slăvit. În sens duhovnicesc, Biserica este Taborul creştinătăţii, iar inima – aceea care ascunde în ea atâtea chemări şi taine – este coliba fericirii pe care voia s-o facă Petru pe Tabor”, a spus maica Mihaela Cozmei, stareţa Mănăstirii Suceviţa.

Sâmbătă seara, de la ora 19, va avea loc slujba de priveghere, iar duminică, începând cu ora 7, în curtea bisericii se va oficia slujba de sfinţire a apei şi a Sfântului Maslu, iar în biserică se va citi canonul sărbătorii şi acatistul Schimbării la Faţă. Pe scena împodobită cu brad din curtea mănăstirii se va săvârşi Sfânta Liturghie oficiată de sobor de preoţi şi diaconi, avându-l în frunte pe PS Damaschin. La final, participanţii la slujbă sunt invitaţi la o agapă frăţească.

„Sărbătoarea Schimbării la Faţă este un moment de sfinţire, de binecuvântare şi de comuniune între cler şi credincioşii adunaţi din toate colţurile ţării şi un îndemn stăruitor de a ne curăţi de patimi şi de a urca cu mintea în muntele Taborului să-L vedem pe Hristos, devenind aşa cum ne vrea Dumnezeu: făcători de fapte bune, cinstiţi, cu inima curată, iubitori de Dumnezeu, de oameni şi de patrie”, a mai spus maica Mihaela Cozmei, stareţa mănăstirii.