Cuvioșii Auxenţiu, Maron, Avramie

Cuviosul Auxenţiu. Pe vremea împărăţiei lui Teodosie cel Tânăr, era în Constantinopol un bărbat cinstit, vestit în rânduiala ostăşească şi în palatele împărăteşti, cu numele Avxentie iscusit în dumnezeiasca scriptură şi în înţelepciunea cea din afară, şi împodobit cu fapte bune. Lăsând deşertăciunea lumii acesteia, luând chipul monahicesc, s-a făcut slujitor al lui Dumnezeu şi a luat putere asupra diavolilor, ca să-i gonească din oameni (Vieţile sfinţilor, VI, p. 496).
Cuviosul Maron. Cuviosul acesta iubea să vieţuiască fără de acoperământ. Pentru aceasta s-a dus pe vârful unui munte. Multe minuni făcând, pre mulţi prin nevoinţă i-a adus lui Dumnezeu (Mineiele, VI, p. 153).
Cuviosul Avramie. Acesta era din cetatea Chirul pe vremea lui Teodosie cel Mare, întru care s-a născut şi crescut şi a adunat bogăţia petrecerii şi bunătăţii sihăstreşti. El a întors pe oameni la buna cinstire şi i-a adus Domnului prin fapte, mai întâi învăţându-i (Mineiele, VI, p. 153).

(Sursa: Calendarele poporului român)