Aducerea moaştelor Sfântului Ioan Gură de Aur

Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului pe vremea împăratului Arcadie (395-408) şi a împărătesei Eudoxia. Viaţa lui este relatată pe larg la 13 noiembrie, când se face pomenirea lui; lucrarea sa neobosită în ogorul Domnului este amintită la 30 ianuarie, când fericitul Ioan este cinstit laolaltă cu Sfinţii Ierarhi Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul. Astăzi, pomenim aducerea sfintelor sale moaşte de la Comane şi aşezarea lor în Biserica Sfinţilor Apostoli, din Constantinopol. Această faptă vrednică de laudă s-a săvârşit pe vremea împăratului Teodosie cel Mic (408-450), fiul împăratului Arcadie, la anul 438. De vreme ce venise mulţime de nenorociri asupra cetăţii şi asupra împărăţiei în acele vremuri, iar poporul dreptcredincios socotea că relele acestea veneau şi ca o pedeapsă dumnezeiască pentru înverşunarea nedreaptă a împărătesei Eudoxia împotriva omului lui Dumnezeu, Ioan Gură de Aur, căci ea uneltise ca el să fie îndepărtat din scaun şi trimis să moară în surghiun. Noul patriarh, Sfântul Proclu (434-446), ucenic al Sfântului loan Gură de Aur, l-a îndemnat pe binecredinciosul împărat Teodosie să aducă moaştele Sfântului Ioan în cetate, ca un semn de împăcare. Şi primind împăratul cu bucurie sfatul acesta, s-au făcut toate cu mare dărnicie, pe cheltuiala împărăţiei.

Şi a fost luat, cu rugăciuni şi toată cuviinţa, trupul nestricat al Sfântului Ioan de la Comane, din hotarele Armeniei, unde era îngropat, după 31 de ani de la moartea lui, şi pus într-un sicriu de aur. Pretutindeni, prin sate şi prin oraşe, moaştele Sfântului Ioan au fost petrecute cu cântări de psalmi, făclii aprinse şi mireasmă de tămâie. Iar când au ajuns la Constantinopol, însuşi împăratul Teodosie a îngenuncheat şi s-a rugat cu lacrimi ca sfântul să ierte fărădelegea mamei sale Eudoxia, care fusese pricina morţii lui. Au pus apoi sfintele moaşte în careta împărătească şi, ajungând la Biserica Sfinţilor Apostoli, le-au aşezat acolo. Şi toţi credincioşii s-au rugat înaintea lor, cerând har şi îndurare de la Cel ce, printr-o minunată lucrare, l-a proslăvit pe fericitul Ioan între sfinţii cei mai aleşi şi mai bineplăcuţi Lui.

Şi, săvârşindu-se mutarea moaştelor lui în ziua de 27 ianuarie, Biserica a hotărât ca aceasta să se prăznuiască în fiecare an, spre veşnica pomenire a acestui mare păstor şi învăţător al întregii creştinătăţi.

(Proloagele, Volumul I, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă)