Dacă sfârșitul lumii ar fi fost arătat, nimeni nu s-ar fi silit vreodată la fapta bună.
Dacă sfârșitul lumii ar fi fost arătat, nimeni nu s-ar fi silit vreodată la fapta bună, ci, fiindcă știe ziua lui cea mai de pe urmă, lucrează nenumărate rele, și venind la Botez în acea zi, așa s-ar fi dus de aici. (Ieromonah Benedict Stancu, Părinții Bisericii despre sfâșitul lumii: antologie, Editura Sophia, București, 2009, pp. 38-39)
Sunt păcătoasă. Să mă mai rog?
Domnul își întoarce fața Lui departe de cei păcătoși când aceștia stăruie în pizmă, în răutate, și nu vor să se pocăiască. Când însă se întorc lângă El cu căință, se nevoiesc și se ostenesc ca să se îndrepte, atunci îi lasă pe toți drepții și Se grăbește să-i sprijine pe cei pocăiți pe drumul întoarcerii lor. Gândirea voastră: „Sunt păcătoasă și de aceea nu îndrăznesc să mă rog!” este greșită. Domnul își întoarce fața Lui departe de cei păcătoși când aceștia stăruie în pizmă, în răutate, și nu vor să se pocăiască. Când însă se întorc lângă El cu căință, se nevoiesc și se ostenesc ca să se îndrepte, atunci îi lasă pe toți drepții și Se grăbește să-i sprijine pe cei pocăiți pe drumul întoarcerii lor.
Așadar nu neglijați rugăciunea prin pretextul păcătoșeniei voastre, acoperind așa, simplu, rușinea voastră!
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Călăuzire către viața duhovnicească, Traducere de Preot Victor Manolache, editura Egumenița, pp. 42-43, sursa: www.doxologia.ro)