Rostul sfânt al educaţiei

Dumnezeu să binecuvânteze pe şcolarii noştri la început de an cu sănătate, râvnă la învăţătură, bună sporire în dragostea de Dumnezeu şi de Ţară, cu respect faţă de părinţii care i-au crescut şi faţă de învăţătorii şi profesorii lor.

Luna septembrie înseamnă începutul anului bisericesc, dar şi începutul anului şcolar.

Evangheliavorbeşte despre prezenţa Mântuitorului la vârsta de 12 ani în templul din Ierusalim „...în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi întrebându-i. Şi toţi care îl auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui“ (Luca 2, 46-47).

Ei se minunau pentru că nu ştiau că Cel care le vorbea era Însuşi Izvorul înţelepciunii, era Dumnezeu care a luat trup omenesc pentru ca pe om să-l mântuiască, să-l vindece de boala păcatului ce aduce întunecare minţii şi slăbeşte legătura sufletească a omului cu Dumnezeu.

„Cea mai scumpă comoară pentru om este munca“

Dumnezeu înzestrează pe om cu înţelepciune; aceasta face parte din chipul lui Dumnezeu în om; ea lucrează şi se îmbogăţeşte în om în măsura în care omul se păstrează curat cu trupul şi cu sufletul, se luptă cu păcatul, se înstrăinează de păcat, iar, atunci când păcatul îl biruieşte, aleargă de îndată la scaunul de spovedanie, la duhovnic pentru a lua iertare de păcatele mărturisite.

Între multele daruri pe care Dumnezeu le-a dat omului este şi cel al muncii, cum scrie înţeleptul Solomon: „...cea mai scumpă comoară pentru om este munca“ (Pilde 12, 27).

Prin muncă, omul îşi agoniseşte pâinea cea de toate zilele şi tot prin muncă se realizează ca om, ca persoană, ca personalitate. Lenea aduce îmbolnăvire sufletului şi trupului, îl face pe om să-şi petreacă timpul numai în rele; de muncă este scutit numai cel bolnav, bătrânul fără putere şi pruncul.

Munca trebuie însoţită de rugăciune, iar din rodul muncii avem obligaţia să dăm şi celui aflat în lipsuri.

Din fragedă copilărie, omul trebuie deprins cu munca: munca în casa părintească şi mai ales munca pe băncile şcolii, ştiind că „cine are carte are parte“, are parte de o viaţă luminoasă, demnă, de om creat după chipul lui Dumnezeu. În muncă se cuprind şi nevoile duhovniceşti, strădania pentru viaţa de sfinţenie.

Lumina cărţii dobândită pe băncile şcolii şi apoi prin lectura particulară în bibliotecă, unită cu credinţa în Dumnezeu, cu rugăciunea şi milostenia, aduce o foarte mare sporire sufletească, o adevărată realizare a persoanei omului.

Cunoştinţele împărtăşite copiilor şcolari disciplinează mintea, întăresc voinţa, dau priceperea de a cunoaşte ce este bine şi ce este rău; astăzi, poate mai mult ca oricând, şcolarul, asaltat de viforul ispitelor, are nevoie de o îndrumare deosebită pentru a nu cădea în robia atâtor păcate care bat atât de des şi stăruitor la porţile curate ale inimilor lor. Dacă cei fără de Dumnezeu spun tinerilor că în viaţă nimic nu-i păcat, că totul este natural, trebuie să li se răspundă acestora că acel „natural“ este unul decăzut care aduce numai rău în viaţa omului, mai ales în viaţa tânărului. Acestora le amintim cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi folosesc. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc“ (Icorinteni 10, 23).

Un bun cetăţean al Ţării şi al Împărăţiei lui Dumnezeu

De aceea, educatorii, învăţătorii şi profesorii, împreună cu părinţii trupeşti şi cei duhovniceşti, au datoria sfântă de a îndruma pe copii, de a le împărtăşi cunoştinţele cele care ajută la formarea lor sufletească, au îndatorirea de a le insufla dragostea de muncă, disciplina liber consimţită şi râvna pentru rugăciune şi cercetare în zilele de duminică şi de sărbători ale Bisericii.

Dirigintele clasei este cel dintâi om dintre dascălii şcolii care are îndatorirea şi rostul sfânt de a face din orice elev un bun cetăţean al Ţării şi al Împărăţiei lui Dumnezeu.

Recomandăm ca un bun îndrumător, ca bun dascăl pentru orice tânăr şcolar, student şi chiar pentru cei mai în vârstă, cartea Sfântă povăţuire de la tinereţe... până la bătrâneţe, carte care cuprinde: Proverbele lui Solomon, Pildele lui Solomon şi Pildele lui Isus Sirah.

Dumnezeu să binecuvânteze pe şcolarii noştri la început de an cu sănătate, râvnă la învăţătură, bună sporire în dragostea de Dumnezeu şi de Ţară, cu respect faţă de părinţii care i-au crescut şi faţă de învăţătorii şi profesorii lor..

(ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor)