Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor

Sfântul Mucenic Emilian († 18 iulie 362) era de origine daco-romană, din cetatea de pe malul drept al Dunării, Durostorum (azi Silistra). Există două variante cu privire la Sfântul Emilian, fie a fost robul unui grec, fie fiul prefectului din Durostorum, Sabbatianus, dar cert este faptul că, pe când noul guvernator Capitolin dădea un ospăţ în cinstea idolilor, Sfântul Emilian a luat un ciocan şi a distrus altarele de jertfă şi statuile idolilor, fără să-l fi văzut cineva. Aflând de întâmplare, oamenii lui Capitolin au întemniţat pe un om nevinovat care venea de la câmp şi care trecea pe lângă templul păgân. Auzind de suferinţele celui nevinovat, Sfântul Emilian a mărturisit atât fapta sa, cât mai ales credinţa întru Hristos, fiind astfel torturat pentru a se lepăda de numele de creştin.

Rămânând statornic întru credinţa sa, a fost aruncat într-un rug aprins, dar văpaia focului îl înconjura pe sfânt încât nici părul lui nu l-a ars, iar Sfântul Emilian, rugându-se şi binecuvântând pe Dumnezeu, a adormit în pace. Tot astăzi, Biserica Ortodoxă pomeneşte pe Sfinţii Mucenici Iachint, Pavel şi Valentina, care nu au jertfit idolilor, pe Sfântul Cuvios Pamvo, pe Sfântul Ştefan cel din Amasia, arhiepiscopul Constantinopolului, şi pe Sfântul Ioan, mitropolitul Calcedonului. (I. Buşagă, Ziarul Lumina)