„Despre vederea lui Dumnezeu”, conferinţă susţinută de pr. prof. dr. Constantin Coman

Experienţa rugăciunii este mai importantă decât vorbirea despre Dumnezeu

În sala Arhiepiscopiei din Suceava, a avut loc luni seara, o conferinţă cu tema „Despre vederea lui Dumnezeu”, susţinută de pr. prof. dr. Constantin Coman, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din Bucureşti. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Studenţilor Creştin Ortodocşi din Suceava.

Cu un talent oratoric şi o abordare originală, preotul profesor Coman a subliniat în conferinţa sa necesitatea trăirii şi a simţirii lui Dumnezeu prin rugăciunea inimii, arătând că vorbirea multă, fără trăire nu este bineplăcută Creatorului. Profesorul emerit şi-a sprijinit afirmaţiile pe spusele Sfinţilor Părinţi. Astfel, Sfântul Grigorie Teologul a spus că „adevărul nu este în cuvinte, ci în lucruri”.

Preotul Constantin Coman a subliniat tendinţa oamenilor de a apăra credinţa folosind silogisme, explicaţii, dialectică pur formală. Pentru sprijinirea afirmaţiilor sale, ilustrul vorbitor l-a citat pe un alt mare exeget al Bisericii de Răsărit, Sfântul Grigorie Palama, care a spus că „orice cuvânt poate fi contrazis de un alt cuvânt, doar realitatea în sine nu poate fi răsturnată”.

Teologia Creaţiei, mai importantă decât Sfânta Scriptură

Cunoaşterea naturală a lui Dumnezeu, prin observarea creaţiei Sale, este mai importantă, conform afirmaţiei Sfântului Ioan Gură de Aur, decât însăşi Sfânta Scriptură. Este foarte important ca teologia creaţiei să fie recuperată, deoarece este accesibilă experienţei tuturor.

Conform scrierilor Sfântului Calist Patriarhul, „Complexitatea universului este doar o picătură din ceea ce ar fi putut face Dumnezeu. Dacă ar fi creat lumea după puterea Sa, aceasta l-ar fi strivit pe om. De aceea universul este <zidit> după măsură omului.”

Părintele a continuat spunând că, din păcate, teologia se întemeiază pe cărţi, care reprezintă de fapt un izvor secundar în privinţa cunoaşterii lui Dumnezeu. Participarea la Sfânta Liturghie şi experimentarea harului lui Dumnezeu prin rugăciune reprezintă izvorul prim.

Părintele Cleopa, cel mai mare duhovnic al secolului trecut

Profesorul de Noul Testament a amintit celor prezenţi la conferinţă că am fost contemporani cu mari duhovnici, care au experimentat în viaţa lor harul lui Dumnezeu. Dintre toţi aceştia, părintele l-a nominalizat pe părintele Ilie Cleopa ca fiind cel mai mare duhovnic al secolului XX, nu doar din ţara noastră, ci şi din întreaga lume ortodoxă a secolului trecut. Această afirmaţie este bazată pe scrierea originală a marelui duhovnic despre treptele rugăciunii, din care reiese că scriitorul a ajuns la un nivel duhovnicesc „uriaş”, conform spuselor părintelui Coman.

Tinereţea, vârsta potrivită înaintării spre Dumnezeu

Preotul profesor a mutat subiectul discuţiei spre vârsta tinereţii, despre care a spus că este propice înaintării spre Dumnezeu în antiteză cu cea a bătrâneţii, atunci când simţurile omului se împietresc.

Creştinilor din zilele noastre le lipseşte curajul, deoarece „Duhul Sfânt pulsează în Biserica noastră”, fiind prezent în agheasmă, colivă etc.

Părintele Coman a mai spus că nu doreşte să argumenteze afirmaţiile sale, deoarece consideră că acest lucru ar constitui un păcat: „Eu nu vreau să vin cu argumente pentru că mi se par ofensatoare la adresa lui Dumnezeu”.

Pentru a ajunge cineva la Dumnezeu, orice creştin trebuie să se lepede de întemeierea pe sine.

Referitor la „zeloşii” cuvântători de Dumnezeu, înţeleptul vorbitor a spus că „un creştin fanatic a îmbrăţişat o ideologie creştină, nu pe Hristos”.

Părintele a amintit despre criticile la adresa Bisericii în privinţa averilor preoţilor şi a spus că, după părerea sa, ar trebui ca aceştia să facă cruce şi să se umple hambarele, neavând nevoie de a aduna în prealabil şi a se expune comentariilor celor cu mai puţină credinţă.

Întrebări de la spectatori

În continuare, părintelui profesor i-au fost adresate întrebări diverse cu privire la rugăciunea fără răspândire minţii, la combaterea egoismului şi a mândriei, la judecarea aproapelui.

În privinţa rugăciunii, părintele a îndemnat ascultătorii să aibă un program fix de rugăciune în fiecare zi, dimineaţa, înainte de a răsări soarele, la lumina unei lumânări.

Fiind întrebat despre opinia unor oameni în privinţa lăcomiei unor clerici şi a averii acestora sau despre necesitatea venirii la biserică, părintele a răspuns că toate acestea reprezintă motive care arată că nu există credinţă în Dumnezeu.

Despre judecarea aproapelui, ilustrul vorbitor a spus că „în ceea ce judeci, în aceea devii vulnerabil, iar cel care judecă va cădea în desfrâu, neavând nici o şansă în viaţa duhovnicească. Ceea ce ne lipseşte nouă, creştinilor, nu este ştiinţa, deoarece ştim prea multe, ci aşezarea într-o atitudine, într-o experienţă de viaţă.

Fiind întrebat despre cum ar trebui să trăiască tinerii, Părintele Coman a spus că tânărul creştin nu trebuie să fie un tânăr cuminte, arătând că bătrânilor le este caracteristică cuminţenia. „Faceţi lucruri care impun o aventură, nu doar lucruri sigure. Tânărul trebuie să aibă curaj, chiar dacă greşeşte, acesta trebuie să se păstreze viu deoarece Dumnezeu iubeşte îndrăzneala care reprezintă apanajul omului curat”.