Zile dinaintea Paştelui în Biserica Romano-Catolică

1. Vinerea Sfântă. După o tradiţie foarte veche, Biserica nu celebrează Liturghia în ziua aceasta. Seara se celebrează Patima Domnului. Altarul nu are nimic pe el: nici cruce, nici sfeşnice, nici feţe de altar. Celebrarea Patimii Domnului se compune din trei părţi: lecturi din Sfânta Scriptură (se proclamă patima Domnului Isus Cristos după sfântul Ioan), adorarea sfintei cruci şi distribuirea sfintei Împărtăşanii. Ziua aceasta este zi de post şi de abstinenţă.

2. Sâmbăta Sfântă. Cristos este în mormânt, ca atare Biserica este în tăcere. Nu este nici o celebrare. Toţi sunt invitaţi să mediteze pătimirea şi moartea lui Cristos.

Noaptea Sfântă. Noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul Evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă. Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Cristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor - stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte. La finalul sfintei Liturghii se va merge în procesiune cu lumânarea pascală, simbolul Învierii lui Cristos, în jurul bisericii.

Ziua de Paşti. Liturghia zilei de Paşti se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală (o lumânare mare, simbol al Învierii lui Cristos) este aşezată lângă altar.

(pr. Cornel CADAR)