Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
miercuri, 16 ian 2013 - Anul XVIII, nr. 11 (5218)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9715 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5614 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Lecţia de religie

Virtuțile credinței, nădejdii și dragostei

Credinţa, nădejdea şi dragostea ne sunt dăruite de Dumnezeu de la Botez şi ne ajută să-L cunoaştem pe Dumnezeu şi să fim în legătură cu El. Dar după cum o sămânţă nu poate încolţi şi creşte decât dacă are apă, lumină, căldură etc., tot aşa aceste virtuţi sădite în noi de la Botez nu dau rod fără voinţa şi lucrarea noastră bună.

Credinţa: e convingerea noastră neclintită în adevărul descoperit de Dumnezeu. Ea ne duce la înţelegerea tainelor ce depăşesc puterile minţii şi ne apropie de Dumnezeu. Noi credem în ceea ce ne-au descoperit profeţii, în ceea ce ne-a revelat Hristos Însuşi, dar şi în ceea ce ne dezvăluie Dumnezeu prin Biserica Sa Ortodoxă.
„Crezul" este Simbolul credinţei noastre, pe care îl mărturisim în fiecare Duminică, la Sfânta Liturghie, dar şi în cadrul altor slujbe şi rugăciuni.
„Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică."(Ioan III, 16) „Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu (al lui Iisus) şi crede în Cel ce M-a trimis(Tatăl) are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viaţă." (Ioan V, 24)

 

Nădejdea: e aşteptarea cu încredere a fericirii veşnice. Adică aşteptarea împlinirii bunătăţilor făgăduite de Dumnezeu omului care face voia Sa.

Domnul nostru Iisus Hristos ne-a promis viaţa veşnică, învierea morţilor, harul Sfântului Duh care să ne ajute în toate împrejurările vieţii, cele de trebuinţă în viaţa aceasta trecătoare. („Deci nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca?"Matei VI, 31)
Tot Hristos ne-a promis şi iertarea păcatelor, dacă ne pare rău de ele şi ne îndreptăm viaţa, oricât de târziu (chiar şi pe patul morţii). De asemenea, Mântuitorul ne-a spus că ne va asculta rugăciunile: „Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu, El vă va da."(Ioan XVI, 23) Toate acestea sunt nădăjduite de noi.

Omul care are nădejde se cunoaşte după răbdarea pe care o are în necazuri și după liniştea lui. Unul ca acesta şi în faţa morţii e liniştit. Aşa era Sfântul Apostol Pavel, care spunea: „Doresc să mă despart de trup şi să fiu împreună cu Hristos."(Filipeni I, 21) Nădejdea e şi cea care uşurează necazurile din această lume, căci sperăm tot timpul că acestea sunt trecătoare, şi că ne aşteaptă patria cea fericită a lui Dumnezeu.

Cel care nu are nădejde în Dumnezeu - un asemenea om se încrede numai în el însuşi şi în puterile lui, în averile pe care le are. Dar acestea îl părăsesc la un moment dat, şi el rămâne singur şi ruşinat. Aşa a păţit uriaşul Goliat, care se încredea în puterea lui fizică şi credea că astfel îl va învinge pe tânărul David. Însă David venea înarmat cu nădejdea în puterea lui Dumnezeu, şi astfel el l-a ucis pe Goliat. Sau în pilda cu un bogat din Evanghelie, Mântuitorul ne spune că acesta se încredea în averile sale nemăsurate, dar a venit moartea şi averile nu l-au putut scăpa de durerile iadului.

Sunt mulţi oameni care cred că nu mai pot fi iertaţi de Dumnezeu pentru ceea ce au făcut oarecând în viaţă. Aceştia zac în boala cea grea a deznădejdii, care e un mare păcat. Nu e greşeală a omului pe care Dumnezeu să nu vrea să o ierte, dacă nouă ne pare rău de ea.

Alţi oameni se încred în Dumnezeu cu îndrăzneală prea mare, păcătuind în continuare, sau aruncându-se în primejdii mari fără motiv, cu gândul că vor fi salvaţi de Dumnezeu. Şi aceştia păcătuiesc, uitând că Dumnezeu e şi drept.

Credinţa noastră e întărită şi dovedită prin faptele bune pe care le facem, iar nădejdea, prin rugăciune stăruitoare.

 

Dragostea: În mod obişnuit, dragostea e năzuinţa omului spre tot ceea ce e bun, frumos şi adevărat. Această dragoste e sădită în om de la începutul lumii, dar a fost slăbită de păcatul strămoşesc. De aceea avem nevoie de dragostea creştină, care e puterea dumnezeiască revărsată în sufletul creştinului la Botez, prin care acesta doreşte unirea cu Bunul cel mai frumos şi mai adevărat, Care este Dumnezeu. Fără această dragoste nu ne mântuim. Ea este mai mare chiar şi decât credinţa şi nădejdea, deşi nu se desparte de aceste surori ale ei. Pentru că atât credinţa, cât şi nădejdea încetează odată cu sfârşitul vieţii, pe când iubirea ne însoţeşte în veşnicie.

Dragostea creştină e îndreptată spre Dumnezeu, spre aproapele şi spre noi înşine.

„Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată."(I Corinteni XIII, 4-8)Aşa ne vorbeşte Sfântul Apostol Pavel despre dragoste. Să mai ştim şi că dragostea nu trebuie să fie de frică; să fie din tot sufletul; să se arate prin fapte bune: „De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele"(Ioan XIV, 15).

Pentru a ne adânci în dragostea creştină avem mai multe mijloace: să ne gândim des la dragostea cea mare a lui Dumnezeu, Care Şi-a dat la moarte Unicul Fiu pentru noi, să cunoaştem cât mai bine învăţătura creştină, să ne rugăm cât mai stăruitor şi fierbinte lui Dumnezeu, să ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Domnului, să încercăm să ne ferim de păcat şi să urmăm pilda vieţii lui Hristos, ca şi a sfinţilor Săi. Să nu ne lipim sufletele de bunurile pământeşti şi să ne umplem de fapte bune faţă de aproapele. Şi astfel să ne regăsim cu toţii în Rai, unde domneşte dragostea (iubirea) lui Dumnezeu: „Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne în el."(I Ioan IV, 16)

(după „Deprinderi duhovniceşti", Nicodim Aghioritul, sursa: http://mirelasova.over-blog.com/article-24269078.html)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Virtuțile credinței, nădejdii și dragostei.
 Vizualizări articol: 4555 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Virtuțile credinței, nădejdii și dragostei0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei