Din învăţăturile Părintelui Arsenie Boca

• Dacă aveţi minte, bine e să luaţi aminte!

• Păcatul este o conspiraţie a minţii omului cu diavolul împotriva Legii lui Dumnezeu, este călcarea legilor vieţii printr-un abuz de libertate. Păcatul e înfrângerea sufletului de către „eu”.

• Fii în faţa lui Dumnezeu şi în faţa conştiinţei tale limpede ca un pârâiaş, dar nu-i lăsa pe cei vicioşi să se uite în sufletul tău, că privirea viciului întunecă sufletul. Cu oamenii să te împaci dar cu păcatele să te cerţi.

• Dumnezeu iartă dar nepedepsit nimic nu lasă.

• Iertând, ştergi ce ierţi. Ce ierţi la altul, ţie ţi se şterge. Judecata aceasta te scoate de sub judecată.

• Nu e un biruitor mai mare pe pământ decât acela care se biruieşte pe sine însuşi şi domneşte asupra patimilor sale.

• Iubirea lui Dumnezeu faţă de cel mai mare păcătos este mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu.

• Cât asculţi de Dumnezeu, atât ascultă şi Dumnezeu de tine.

• Dumnezeu nu uită de om cum uită omul de Dumnezeu.

• Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu este să ne dăruim Lui pe noi înşine, pe viaţă.

• Mărturisirea lui Dumnezeu cu preţul vieţii este preţul învierii oamenilor întru sfinţi.

• Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El.

• Dumnezeu coboară între oameni şi suie oamenii la Sine pe scara Sfintei Liturghii.

• Doar Sfânta Liturghie mai ţine lumea.

• De cârma minţii atârnă încotro pornim şi unde ajungem.

• Să-ţi fereşti capul de frig şi de prostie!

• Aceasta este raţiunea ascunsă a Providenţei: toată lumea este ispitită să se ciocnească de Iisus.

• A găsi în tine pe Hristos Cel cu Cruce, temelia ta dumnezeiasca, şi a clădi pe ea viaţa ta, acesta este învierea cea din morţi înainte de învierea cea de obşte. Fericit şi sfânt este acela ce are parte de învierea cea din morţi.

• Iisus a tămăduit orbirea ochilor, dar n-a putut tămădui orbia răutăţii. Orbia răutăţii, stând de-a pururi împotriva Adevărului, nu are leac, dar are pedeapsă.

• Învierea este noul stâlp de foc, care conduce de două mii de ani neamul creştinesc prin pustia acestei lumi. Din lumina lui este făcut destinul care ne atrage Acasă.

• Mulţi îl urmează pe Iisus până pe muntele Fericirilor, dar foarte puţini până pe muntele Golgota, până pe cruce. Până pe cruce n-a străbătut decât iubirea maicii Sale şi a ucenicului iubirii… Mai mult v-a înflori viaţa ta dacă vei fi un erou al iubirii divine şi nu o victimă a iubirii păcatelor.

• Sunt multe chipuri de a intra în împărăţia lui Dumnezeu, dar numai o singură uşă: Iisus.

• Iisus e singurul Împărat pe pământ Care nu Se mai pogoară de pe cruce, dar şi singurul Împărat care nu vorbeşte oamenilor de pe tron, ci de pe cruce.

• Nu este cale de mântuire, de ispăşire a păcatelor, decât calea Crucii. Dacă ar fi fost alta Dumnezeu ne-ar fi arătat-o pe aceea.

• Prin cruce, prin suferinţa unei răstigniri în viaţă, se intră în împărăţia lui Dumnezeu. Şi se intră cu atât mai sigur, cu cât răbdăm o răstignire nedreaptă.

• Aşa să vă tâlcuiţi crucea pe care o aveţi fiecare dintre voi! În Cruce, Dumnezeu a ascuns o taină: taina mântuirii fiecaruia.

• Fiecare creştin care doreşte mântuirea sufletului este dator să fie gata a suferi cu dragoste şi cu răbdare toate necazurile şi durerile vieţii, îngăduite de Dumnezeu pentru mântuirea lui „Precum focul curăţă arama de rugină, aşa boala curăţă păcatul omului”.

• Mântuirea este roada ascultării până la umilinţă a Mântuitorului.

• Ar trebui ca aşa de zornic să urmăm Mântuitorului toată calea Sa pământească, măcar pe cât ne zoreşte foamea şi setea celor pieritoare.

• Cea mai grea cruce e lepădarea de sine şi nu poţi urma pe Iisus fără lepădarea de sine. „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie”.

• Nu sunteţi şi voi căutând pe Iisus?

Voi ştiţi despre Iisus o mulţime de lucruri, dar încă nu-L ştiţi pe El.

Şi până nu-L găseşti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine,

Nu-ţi găseşti nici sensul tău, nici sensul lumii.

Unde Îl găsim pe Iisus? : 1 Ascuns în poruncile Sale. 2 Descoperit în Tainele Sale. 3 Nevăzut de faţă în orice suferinţă în viaţă, în orice cruce a vieţii. 4 Întreg în Biserică, în marea obşte a credincioşilor.

• Găsind pe Iisus ne găsim pe noi înşine, destinul şi veşnicia noastră.

• Pe Dumnezeu nu-L putem cunoaşte decât prin Iisus Hristos, Care-I calea noastră la Tatăl.

• Dumnezeu însuşi S-a făcut om desăvârşit – afară de păcat – şi ne-a învăţat calea. Prin urmare, calea mântuirii este calea pe care a mers Dumnezeu însuşi, ca om adevărat.

• Sfinţii au zis: “Cine nu are Biserica de mamă, nu are pe Dumnezeu de Tată. În afară de Biserică nu este mântuire.”

• De crezi în Dumnezeu Îl vei sluji împlinindu-i poruncile, slujindu-L Îl vei cunoaşte, şi cunoscându-l Îl vei iubi.

• Eu nu vă dau neapărat canoane, mătănii, rugăciuni şi post, ci vă îndemn să vă schimbaţi purtările şi să-i mulţumiţi Lui Dumnezeu pentru crucea care v-a dat-o.

• Vreau să schimb lacrimile voastre în bucurie, că mulţumind lui Dumnezeu de toate durerile şi schimbându-vă purtările vă veţi bucura. O veţi face?

• Adevarul este fiinţă vie.

• Cel mai greu păcat, veşnic fără iertare este starea omului împotriva adevărului.

• Creştinismul nu e numai o afacere de Duminică, ci e o strădanie de toată zilele.

• Credinciosul în Dumnezeu depăşeşte limitele omului.

• Un creştin e mai presus de orice încercări.

• Să jertfim propria noastră avere – păcatele, ca să ne facem vrednici de darul dragostei.

• Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpănă cu slava noastră viitoare.

• Dacă nu e sănătate e scăzută şi credinţa.

• Viaţa înfrânată duce la redobândirea sănătăţii încât să poţi deosebi binele de rău.

(Sursa: http://cenaclulluminalina.ro/index.php/ortodoxie/93-din-invataturile-parintelui-arsenie-boca)