Astăzi este sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului

Prăznuim astăzi Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare importantă din cursul Noului An Bisericesc, care a început la data de 1 septembrie.

Sărbătoarea din 8 septembrie, numită în popor Sfântă Mărie Mică, aminteşte de evenimentul religios al naşterii Născătoarei de Dumnezeu, care s-a petrecut în mod miraculos.

Părinţii Maicii Domnului, Ioachim şi Ana, oameni cu credinţă în Dumnezeu, trecuţi de prima tinereţe, trăiau cu speranţa că Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi de oamenii din comunitatea în care trăiau, lipsa urmaşilor fiind considerată un blestem din partea lui Dumnezeu.

Mai mult, tradiţia spune că Marele Preot de la Templu a refuzat public jerfa lor, numindu-i blestemaţi. Atunci, Ioachim, tatăl Sfintei Maria, s-a retras în pustiu să se roage, timp de 40 de zile, iar Ana i-a promis lui Dumnezeu că, dacă acesta le dăruieşte copilul mult aşteptat, pruncul va fi închinat Tatălui ceresc, să slujească în biserică.

Arhanghelul Gavriil s-a arătat pe rând celor doi soţi, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată. Ioachim a aflat primul despre binecuvântarea dăruită lor de Dumnezeu, după care a fost vestită Ana: "Căci iată vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria".

Pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru milostenia pe care le-a arătat-o, de la vârsta de trei ani şi până când Maria a împlinit nouă ani, fiica lor a fost dusă la Templu.

Tradiţii şi obiceiuri în ziua praznicului

În calendarul popular, praznicul de astăzi este echivalent cu încheierea anotimpului de vară şi începutul toamnei.

Acum rândunelele pleacă în ţările calde. Acesta este un semnal pentru săteni să înceapă lucrările agricole de toamnă.

Acum se culeg legumele, evaluându-se recolta, se culeg şi ultimele plante şi fructe de leac, ce vor fi păstrate în farmacia casei pentru sănătate. De astăzi începe culesul viilor.

Tot praznicului de astăzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară.

Aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, prin fapte bune şi prin împărţirea de ofrande săracilor

În tradiţia populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre" sau cercurile Sfintei Mării. De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi Sfinţilor Ioachim şi Ana, prăznuiţi în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare uşoară a pântecului".

Tradiţia spune că şi aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, prin fapte bune şi prin împărţirea de ofrande săracilor, pentru ca în familia respectivă să se adune sporul şi membrii familiei să fie sănătoşi până la viitoarea recoltă.

O altă tradiţie păstrată din bătrâni trebuie respectată cu sfinţenie: mamele nu trebuie să lase pe foc o oală cu mâncare; este o modalitate prin care ele îşi apără copiii de nenorociri, de arsuri şi de răceli.

Tot acum se practică „bătutul" nucilor, pentru ca recolta lor să fie bogată şi în anul viitor.

În acelaşi timp, după această dată începe semănatul grâului, secarei şi orzului, activităţi agricole legate de sporul comunităţii unde se împlineşte această datină.

Din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile, pentru a alunga ghinionul şi boala.

Bărbaţii pun la păstrate pălăriile până la Sfântul Gheorghe şi în locul lor vor purta căciuli.

(Liliana IVAN)