Despre înfricoşata Judecată de apoi

Să ştiţi că nici un lucru de la întemeierea lumii şi până la sfârşitul veacurilor nu este mai înfricoşat ca venirea Domnului la Judecata de apoi. Nici îngerii nu pot să ne spună cu deamănuntul despre acea preaînfricoşată venire a Domnului, când va judeca toate neamurile pământului de la Adam şi până la sfârşitul lumii. Noi, fiind prea neputincioşi şi nepricepuţi, nu vom putea vorbi despre acea negrăită spaimă şi înfricoşătoare venire a Domnului.

Dar din Sfânta Evanghelie şi din cele ce arată dumnezeiasca Scriptură, precum şi din învăţăturile Sfinţilor Părinţi despre Judecata zilei celei mari, vom însemna aici câteva învăţături după a noastră slabă pricepere despre venirea Domnului la Judecata de apoi.

„Şi va trimite pe îngerii Săi, cu sunet mare de trâmbiţă”

Şi vom arăta mai întâi cu mărturii din Sfânta Scriptură, în ce chip va veni Domnul şi care vor fi primele semne ale venirii Lui. Primele semne care vor vesti venirea Domnului la Judecată vor fi trâmbiţele cele cereşti. Acest adevăr ni-l arată Mântuitorul, zicând: Şi va trimite pe îngerii Săi, cu sunet mare de trâmbiţă (Matei 24, 31). De aceea şi Sfântul Prooroc Sofonie a numit ziua Judecăţii de apoi "ziua trâmbiţei şi a strigării" (Sofonie 1, 16). Marele Apostol Pavel, despre învierea morţilor şi glasul trâmbiţei cereşti, zice:Deodată, într-o clipeală de ochi, la trâmbiţa cea de apoi; căci trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi. Şi în alt loc, arătând că trâmbiţele vor însoţi pe Domnul la Judecată, zice că: Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, se va pogorî din cer (I Corinteni 15, 52-53; I Tesaloniceni 4, 16).

Învierea morţilor

Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, arătând tăria glasului şi puterea acelor trâmbiţe care vor anunţa venirea Domnului, zice: "Înfricoşat este glasul trâmbiţelor, la care se supun stihiile, care despică pietrele, care vor deschide mormintele, care vor descoperi cele mai dedesubt, care vor zdrobi şi vor sfărâma porţi de aramă şi vor dezlega şi vor risipi legăturile morţii".

Al doilea semn, care se va arăta după sunarea cea cu mare strigare a trâmbiţelor, va fi învierea morţilor. Dar oare, fraţii mei, în ce fel vor fi trupurile drepţilor şi ale păcătoşilor la învierea cea de apoi? Oare vor învia aşa cum le punem noi în sicrie şi în morminte? Nu, căci mare deosebire vor avea trupurile oamenilor la învierea cea de apoi de trupurile de acum. Trupurile drepţilor, în vremea Judecăţii de apoi, vor fi împodobite cu patru daruri alese: cu darul strălucirii, al uşurimii, al subţirătăţii şi al nepătimirii. Deci fiecare trup al celor drepţi, cu nemăsurată rază ca soarele va străluci, după cum şi Însuşi Stăpânul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a zis: Atunci drepţii vor străluci ca soarele întru Împărăţia Tatălui lor (Matei 13, 43).

Iubiţi credincioşi,

Ce alte semne vor urma înaintea venirii Domnului la judecată? Citim în Sfânta Evanghelie că atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului (Matei 24, 30), care, după înţelesul Sfinţilor Părinţi este Crucea lui Hristos pe care şi-a dat duhul (Ioan 19, 30). Unii zic că îndată ce se va arăta Crucea pe cer, se va însemna cu acest semn fruntea tuturor drepţilor (Apocalipsa 7, 3). Văzând semnul Sfintei Cruci pe cer, vor plânge toate neamurile pământului (Matei 24, 30). Dar pentru ce vor plânge la arătarea ei toate neamurile pământului? Vor plânge atunci toate popoarele pentru că vor cunoaşte al cui este semnul Sfintei Cruci; vor plânge toţi care nu au cinstit Sfânta şi de viaţă făcătoare Cruce, altarul cel preasfinţit cu Sângele lui Hristos şi semnul venirii Lui. Ce vor zice atunci păgânii, necredincioşii şi sectanţii care n-au cinstit Sfânta Cruce şi nu s-au închinat semnului Fiului Omului?

După arătarea Sfintei Cruci pe cer, la înfricoşata Judecată va veni Iisus Hristos întru slavă şi putere, cum spune în dumnezeiasca Evanghelie:Şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă (Matei 24, 30).

Ce vom face atunci dacă ne va găsi moartea şi judecata nespovediţi şi nepocăiţi?

Ce vom face atunci dacă ne va găsi moartea şi judecata nespovediţi şi nepocăiţi? Ce ne va folosi atunci viaţa aceasta amăgitoare şi trecătoare în care acum ne desfătăm? Că ne legăm cu inima de ea şi de grijile veacului de acum, încât uităm de moartea care vine şi de osânda cea veşnică care ne aşteaptă în ziua cea mare a Judecăţii de apoi. Vedeţi, fraţii mei, cum toţi murim şi nimeni din oameni nu rămâne pe acest pământ, oricine ar fi el. Vedeţi că cel ce moare, de faţă fiind noi, i se leagă limba, i se schimbă ochii, îi tace gura, i se opreşte graiul, când vede pe dumnezeieştii îngeri cum cheamă sufletul din trup! Atunci măcar împărat de ar fi, măcar slugă, măcar stăpânitor a toată lumea, tot se cutremură, se tulbură, se înspăimântează, văzând puteri înfricoşate, văzând chipuri străine, văzând feţe aspre şi posomorâte, văzând rânduielile îngereşti pe care niciodată nu le-a mai văzut.

Atunci luând îngerii sufletul prin văzduh, îl duc la judecată, întru care stau începătoriile, stăpâniile şi ţiitorii de lume ai puterilor celor potrivnice, pârâşii noştri cei amari, vameşii cei cumpliţi, şi luătorii de seamă şi îngerii în văzduh întîmpinându-l, cer seama şi îl socotesc şi îi aduc înainte păcatele lui şi zapisele lui cele din tinereţe, cele din bătrâneţe, cele de voie şi cele fără de voie, cele prin lucru, cele prin gânduri şi cele prin aduceri aminte. Multă este frica acolo, mare este cutremurul ticălosului suflet atunci, care pătimeşte de la mulţimea milioanelor de diavoli.

Iubiţi credincioşi,

Evanghelia din această duminică este cea mai înfricoşătoare din tot cursul anului, pentru că ne vorbeşte despre sfârşitul lumii care este tot mai apropiat şi de marea Judecată de apoi a tuturor oamenilor şi a îngerilor răi. Aceasta este a treia şi ultima Duminică pregătitoare pentru Sfântul şi marele Post, pentru că ne aduce aminte de sfârşitul veacurilor, de Judecată, de osânda veşnică a păcătoşilor şi de răsplătirea drepţilor în Împărăţia Cerurilor. Cine va cugeta la toate acestea, va trece cu folos curgerea Sfântului Post, se va împăca cu aproapele său, se va ruga mai mult, se va spovedi cu căinţă de păcatele sale şi va primi cu mare evlavie Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Iată folosul acestei Duminici.

Se cuvine să ne amintim că la Judecata de apoi, Dreptul Judecător va spune celor de-a dreapta Sa: Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii, căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine... Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceştia ai mei prea mici, Mie Mi-aţi făcut (Matei 25, 34-40).

Milostenia şi iubirea aproapelui

Vedeţi, fraţii mei, câtă putere are la Dumnezeu milostenia şi iubirea aproapelui? Vedeţi că milostenia se laudă asupra judecăţii? Vedeţi că cine face milostenie la săracii suferinzi, atât materială pentru trup, cît şi spirituală pentru suflet, acela se mântuieşte cel mai uşor? Vedeţi că mai mare decât toate faptele bune este dragostea şi fiica ei milostenia? De aceea vă îndemn ca pe aceasta s-o iubiţi, pe aceasta s-o lucraţi mai mult decât pe toate celelalte, mai ales în sfintele posturi, şi veţi avea răsplată veşnică în ceruri.

Să ne ferească Dumnezeu de acest cumplit păcat. Iar noi să începem Sfântul Post chiar de astăzi, lăsând sec de carne. Apoi să ne împăcăm cu toţi ai noştri, să postim, să ne rugăm şi să facem milostenie şi orice faptă bună, după putere.

De vom face aşa, vom trece Postul Mare cu mult folos, vom ajunge cu bine la Învierea Domnului, iar la Judecata de apoi vom auzi pe Hristos zicându-ne cu dulce glas:Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită pentru voi de la întemeierea lumii. Amin.

(Părintele Cleopa)