Rusaliile, adică Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt

Rusaliile, adică Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt reprezintă unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului. Sărbătoarea este prăznuită de creştini duminica - la 50 de zile după Paşti / având deci data schimbătoare - şi marchează Coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus Hristos (eveniment care a avut loc în ziua Rusaliilor Evreilor – care pe atunci era o sărbătoare agricolă de bucurie, în care se oferea pârgă din roadele pământului).

Cincizecimea este o denumire de sorginte Greacă, care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paşti. Sărbătoarea de Rusalii este a încheierii lăuntrice a noului legământ al harului şi iubirii, prin Coborârea Sfântului Duh, reprezentând şi consacrarea solemnă a bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale. Apostolul Pavel acorda importanţă acestei sărbători (pentru comunităţile creştine care aveau vii înaintea ochilor roadele şi mărturiile acelei zile de întemeiere a Bisericii, împreună cu minunile Duhului Sfânt, sărbătorirea anuală a coborârii Duhului Sfânt era de la sine înţeles). Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă cunoscută învăţătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau ştiuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind Evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul). Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit “preaînţelepţi”, fiind umpluţi “de lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti”; abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând - de la oameni simpli la împăraţi - pe mulţi la credinţă. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii / Coborârii Duhului Sfânt când - în urma predicii apostolului Petru - “ca la 3000 de suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină. Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. În Ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de Vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor dar şi prilej de veselie; se crede că sufletele morţilor / moşilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Legat de Rusalii este şi faimosul joc al Căluşarilor (executat de cete de flăcăi), dans ritual originar din săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele. Membrii Bisericii sunt credincioşii împreună cu ierarhia; credincioşii nu sunt elemente pasive în Biserică, ci împreună lucrători cu preoţii pentru mântuirea lor dar după măsura darului primit de ei, silindu-se să cunoască şi să aprofundeze adevărurile de credinţă, să se purifice de patimi, dăruindu-se lui Dumnezeu ca făpturi noi în Hristos. Pogorârea / Coborârea Duhului Sfânt este sărbătoarea întemeierii Bisericii. În România, prin decizia Parlamentului în 2008, oficial sunt 2 zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor şi luni – a doua zi de Rusalii.

(sursa: www.calendarintercultural.ro)