Obiceiuri şi superstiţii de Sf. Constantin şi Elena

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elenasunt cunoscuşi drept cei care au dat libertate creştinismului. Împăratul Constantin a devenit, prinEdictul de la Milano, un adevărat protector al creştinilor, în timpul domniei sale, adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii şi a preoţilor. De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă şi Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare Paştelui să fie sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocţiului de primăvară.

Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care şi-a eliberat sclavii şi a ajutat creştinii persecutaţi.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin ţi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Nu se lucrează în această zi

Tradiţia popularăne spune că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare.

Există, în ziua de Constantin şi Elena, şi o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează să-şi facă apariţia, şi anume:

mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;

în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca;

podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;

femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie și stropesc cu agheasmă;

pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

(sursa: www.traditii-superstitii.ro)