Google
 
marţi, 4 ian 2011 - Anul XVI, nr. 1 (4599)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta0 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta0 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Mâine este Ajunul Bobotezei

În Bucovina, se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din Ajunul Crăciunului

Mâine este Ajunul Bobotezei, zi care precede marea sărbătoare de pe 6 ianuarie, Boboteaza, sărbătoare care corespunde cu a şasea zi a creaţiei biblice, a şasea zi din calendarul creştin ortodox.

Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi cuprinde motive specifice tuturor sărbătorilor de Crăciun. În multe zone din ţară, şi în Bucovina, în ziua de Bobotează se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se deschide cerul şi vorbesc animalele.

Mihai Camilar, muzeograf la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina –Gura Humorului ne-a povestit că Ajunul Bobotezei este foarte importantă pentru creştini. El ne-a spus că „în Ajunul Bobotezei, în Bucovina, se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din Ajunul Crăciunului. Pe masa din <camera de curat> se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otavă iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: colivă - grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată; bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, borş de <burechiuşe> sau <urechiuşele babei>- borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe, borş de peşte, peşte prăjit, <vărzare>- plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcintă cu mac, sarmale (găluşte) umplute cu crupe. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei, o parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru <a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă>”.
 

 

Chiraleisa

În majoritatea satelor din Moldova, în Ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai mari sau mai mici de fete şi băieţi, umblă din casă în casă, pentru a vesti sosirea preotului „cu crucea”. Această datină este asemănătoare colindatului cu „Moş Ajunul” de la Crăciun. Copiii care umblă cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison - Fie-ţi milă, Doamne) nu rostesc însă texte versificate ci strigă doar „Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!”, de trei ori. Răsplata copiilor sunt merele, nucile, prăjiturile pe care ei le strâng în trăistuţe, petrecute peste umăr. În Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari care merg cu lumânări aprinse pe la casele vecinilor şi strigă şi ei Chiraleisa. Gazda îi primeşte în casă, îi serveşte cu bucate de post, după ce acestea au fost stropite cu agheasmă. Tot în Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aşeza cel mai frumos fuior de cânepă. „Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau că Maica Domnului va face din cânepă un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridica în rai”, ne-a mai povestit Mihai Camilar.

 

Ritualuri şi practici magice în Ajunul Bobotezei

O pondere deosebită, în Ajunul Bobotezei, o deţin însă actele rituale şi practicile magice de profilaxie şi purificare. La riturile creştine de sfinţire a apei (agheasmă), de umblatul preoţilor cu botezul şi de scufundarea (aruncarea) crucii în apă, poporul român a adăugat altele noi, unele creştine, altele precreştine, de purificare şi alungare a spiritelor malefice: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor, împuşcături, strigături (Chiraleisa) şi zgomote, aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, vitelor şi anexelor gospodăreşti. Mihai Camilar ne-a mai spus că „dimineaţa de Ajun, înainte de aprinderea focului, se strângea cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume <pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii>. Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor <pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele>. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile”. Tradiţia spune că în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. Tot de la Mihai Camilar am aflat că în seara de Ajun se săvârşesc practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, în acea familie, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. În cele trei zile, cât ţine Boboteaza în Bucovina, există aşezări, sate, în care prietenii şi rudele obişnuiesc să se colinde, iar în alte sate apar din nou mascaţii. Ca şi celelalte sărbători de iarnă, şi Boboteaza este o zi a bucurie, a iertării, a credinţei strămoşeşti.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului În Bucovina, se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din Ajunul Crăciunului.
 Vizualizări articol: 1255 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
În Bucovina, se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din Ajunul Crăciunului5.054

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Felicitari! trimis de
( 4 ian 2011, 14:22:49
Felicitari domnului profesor Mihai Camilar, adevaratul muzeograf al unitatii in care este salariat si in care tine spatele fripturismului si clientelismului politic.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Religie

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei