Mănăstirea Cetăţuia, un chivot al artei moldave

Dacă apusa domnie a lui Duca Vodă (1668-1672) este plastic surprinsă în popularul roman sadovenian „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă”, iar personajul real a fost „ponegrit” de cărturarii epocii ca fiind „...rău şi cumplit şi prea vrăjmaş şi plin de toată răotatea...”, rămâne întrebarea, prin prisma celor mai recente cercetări istorice şi istoriografice, să fi fost, oare, chiar aşa de crud, cum vorbesc unii cronicari şi unele documente?

Cel puţin, răspunsul la această subtilă întrebare îl veţi regăsi meşteşugit încropit de pana diac.Vasile M. Demciuc, conf. univ. dr. al Universităţii „Ştefan cel Mare” - Suceava şi al protos. Partenie Petric, în monografia „Mănăstirea Cetăţuia, un chivot al artei moldave”, apărută la Editura Doxologia din Iaşi, sub patronajul Î. P. S. Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Acest monument de patrimoniu, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (29 iunie), este succint redat în arhitectură şi pictură, ca unul ce caracterizează un domnitor şi o epocă, după expresia celor doi autori, nefiind trecute cu vederea nici viaţa monahală, nici cea culturală a sfântului aşezământ, iar, pentru a evidenţia şi mai bine a doua ctitorie a Iaşilor, după „Sfinţii Trei Ierarhi”, ca importanţă, lucrarea este însoţită descriptiv, în totalitate, de fotografii color şi gravuri de epocă.

În ceea ce priveşte motivul monografiei, cei doi teologi, ne dau şi un alt răspuns, pe măsură: „Această lucrare se vrea a fi de folos marelui public, să sporească dorinţa pelerinilor şi să le fie un ghid la îndemână”, pentru ca, atunci când vor vizita Mănăstirea Cetăţuia, pisania cu herbul Moldovei să le aducă aminte de vrednicia domnitorului, controversat în mintea contemporanilor şi urmaşilor, prin prisma unor fragmente trunchiate şi exagerate de cronici, tipice epocii trecute.

(Adrian POPOVICI)