În această perioadă, credincioşii îşi pregătesc sufletul şi trupul pentru a întâmpina marea sărbătoare a creştinătăţii ce încheie şi anul calendaristic. Sâmbăta, duminica şi în zilele de pomenire a anumitor sfinţi mai importanţi, notate cu cruce în calendar, dacă nu se întâmplă a fi miercurea sau vinerea, este dezlegare la peşte. Acesta este un aliment simbol ce marchează sărbătorile din perioada posturilor, amintind despre faptele Mântuitorului, între care înmulţirea peştilor, ori pescuirea minunată, acesta fiind şi alimentul pe care l-a cerut Iisus Hristos ucenicilor, după Învierea Sa.
În zilele obişnuite ale postului, se recomandă abţinerea de la mâncare de frupt (sau de dulce) şi anume carne, ouă şi produse lactate, precum şi de la ulei vegetal şi vin, în afară de zilele de dezlegare la peşte.
Dar primul lucru pe care trebuie să-l ştie un bun creştin, după cum mărturisesc preoţii, este ca postul să fie abţinerea nu numai de la mâncare, ci şi de la celelalte desfătări trupeşti, astfel postul fizic să fie însoţit de postul spiritual. Faptele bune, milostenia şi rugăciunile din timpul celor şase săptămâni ce preced Sărbătoarea Crăciunului sunt făcute după modelul dat de Mântuitor care s-a rugat timp de 40 de zile în pustie pentru neamul omenesc.
Rugăciunile ce se citesc în postul Crăciunului, atât pentru sufletul celor vii cât şi pentru cei răposaţi, în mănăstiri, schituri, ori biserici se numesc sărindare, iar pomana care se dă săracilor trebuie să fie de post, ori de peste în zilele de dezlegare.
Cea mai frumoasă răsplată pentru credincioşii care respectă postul este împărtăşania, primită ca o încununare a strădaniei creştineşti. Preoţii hotărăsc, la spovedanie, dacă pot sau nu să se împărtăşească cei care vin la ei ca să-si mărturisească faptele.