Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului

Duminică, pe 14 noiembrie, este ultima zi în care se mănâncă "de dulce" - lactate, ouă, carne, adică "lăsatul secului". Timp de 40 de zile, până pe 24 decembrie, creştinii ortodocşi vor consuma numai produse de origine vegetală.
Practicat de mii de ani, transmis din generaţie în generaţie, postul a devenit parte integrantă a vieţii creştinului practicant.
Motivat sentimental şi religios de exemplul lui Iisus Hristos, precum şi de evenimentele legendare din viaţa Bisericii Creştine, postul se ţine în diferite perioade ale anului, având durate şi grade de severitate diferite. Postul Crăciunului începe de fiecare dată pe 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului.
 

Multe dezlegări la peşte

Din punct de vedere al alimentaţiei, acest post este mai uşor decât cel al Paştelui, având mai multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se pot mânca preparate din peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, inclusiv pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării in biserica a Maicii Domnului, şi în zilele de prăznuire a unor sfinţi cinstiţi în toată lumea ortodoxă.
Aşadar, este dezlegare la peşte şi pe 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zamislirea Sfintei Fecioare Maria), 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul).
În afară de peşte şi produse din peşte, în zilele cu dezlegare se poate consuma şi ulei şi vin. Postul Crăciunului este mai uşor şi pentru că în această perioadă sunt accesibile mai multe alimente, având în vedere că gospodinele au umplut cămările cu zacuscă şi dulceţuri de tot felul. În plus, în comerţ se găsesc foarte multe produse vegetale.

 

Sărbătoarea bucuriei

Abia după aceste 40 de zile de post - care trebuie completate cu rugăciuni curate şi fapte bune - creştinii ortodocşi se pot bucura pe deplin de Sărbătoarea Naşterii Domnului, pe 25 decembrie.
Alături de Sfintele Paşte, Crăciunul este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. După cum fusese binevestită de Dumnezeu prin Sfântul Arhanghel Gavriil, Sfânta Fecioară Maria îl naşte în ieslea din Bethleem pe pruncul Iisus, Mântuitorul lumii.
Steaua vesteşte din ceruri naşterea sa în ieslea încălzită de animale, îngerii şi păstorii se bucură laolaltă, iar cei trei magi de la Răsărit vin să-i mărturisească, să i se închine şi să-i aducă daruri - aur, smirnă şi tămâie.
Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos este prin excelenţă sărbătoarea bucuriei, când se cântă colinde cu "Leru-i ler" şi fiecare dintre noi este mai bun, mai blând, mai înţelegător.