Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 3 aug 2010 - Anul XV, nr. 180 (4471)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Lecţia de religie

Crezul, de la lex orandi la lex credendi“ - Comentarii la simbolurile de credinţă (II)

În cea de-a doua categorie sunt incluse comentariile alcătuite la Simbolul niceo-constantinopolitan. Primul comentator, Teodor al Mopsuestiei (+428), cel mai important exeget al Şcolii Antiohiene, a rostit un comentariu elaborat, pentru catehumeni. Cu excepţia unor exprimări hristologice ambigue, comentariul lui este o scriere importantă pentru istoria exegezelor alcătuite la simbolurile de credinţă. Al doilea comentator al Simbolului niceo-constantinopolitan este Sfântul Simeon al Tesalonicului (+1429), teolog bizantin, reprezentant al sintezei liturgice. El a scris trei exegeze integrale la Crezul constantinopolitan: unul cu puternice accente polemice, eretice şi antilatine; al doilea de identificare a versetelor biblice care au stat la baza elaborării articolelor de credinţă şi de precizarea ereziilor împotriva cărora au fost îndreptate, iar al treilea, de analiză filocalică a Simbolului credinţei în spiritualitate. Faţă de exegezele cu profil catehetic, adresate începătorilor, cele ale Sfântului Simeon se disting printr-un limbaj specializat, dar accesibil, bine fundamentat biblic şi patristic, interpretarea filocalică a Simbolului fiind cea prin care se particularizează.

Tot în cadrul celei de-a doua categorii de comentarii se pot enumera încă două mărturisiri de credinţă, datate din secolele al XIV-lea, respectiv al XVI-lea. Primul comentariu încorporat într-o Mărturisire de credinţă personală aparţine patriarhului ecumenic Filoteos Kokkinos (1300-1377) şi este unul parţial, dar extrem de bogat în planul ideilor teologice, nota lui caracteristică fiind dată de integrarea vizibilă a învăţăturii Sfântului Grigorie Palama în hermeneutica Simbolului niceo-constantinopolitan. Al doilea comentariu încorporat într-o Mărturisire de credinţă, de această dată a întregii Biserici Răsăritene, a fost scris de Sfântul Petru Movilă (1596-1646), mitropolitul de origine română al Kievului, şi este marcat de dorinţa autorului de expunere cât mai fidelă, în spiritul Sfintei Tradiţii a credinţei ortodoxe, în contextul disputelor interconfesionale.

 

Comentarii la Simbolul apostolic

Cea de-a treia categorie de comentarii înglobează interpretările Simbolului apostolic, scrise în limba latină, în diferite părţi ale Imperiului Roman. Toate aceste comentarii sunt de factură catehetică şi cuprind o teologie adaptată nivelului de înţelegere al catehumenilor. Autorii lor sunt personalităţi distinse prin cultură şi zel misionar. Ei explică versiuni locale ale Simbolului apostolic, diferenţiate prin adaosuri şi omisiuni faţă de textul recept, iar stilistic şi din punct de vedere al conţinutului teologic se aseamănă, unii împrumutând şi dezvoltând ideile altora. Sfântul Ambrozie al Milanului (+397) are cea mai scurtă exegeză a versiunii romano-milaneze a Simbolului apostolic, străbătut de atmosfera disciplinei arcane în care a fost alcătuit. Sfântul Niceta, episcopul daco-roman al Remesianei (+420), a comentat pentru catehumeni Simbolul apostolic într-un stil apreciat de mulţi teologi. Rufin din Aquileea (+411) transmite în comentariul lui legenda despre originea apostolică a Simbolului popular în Apus. Din punctul de vedere al concepţiei hermeneutice, Rufin preia multe din ideile Sfântului Chiril al Ierusalimului datorită compatibilităţii structurale a celor două simboluri pe care le-au explicat. Episcopul de Poitiers, Sfântul Venanţiu Fortunat (530-600), care a rezumat comentariul presbiterului Rufin din Aquileea, a transmis o formă gramatical modificată a Simbolului comentat. Fericitul Augustin (+430) se remarcă prin două comentarii prin care apără credinţa ortodoxă a Bisericii nedespărţite, combătând ereziile din timpul lui. Ultimul comentariu important al Simbolului apostolic a fost realizat de episcopul Ravennei, Sfântul Petru Hrisologul (+458), sub forma a şase cuvântări rostite catehumenilor, unde împleteşte învăţăturile dogmatice cu cele morale şi spirituale.

 

Grijă constantă pentru adevărul de credinţă

Toţi comentatorii simbolurilor de credinţă se remarcă prin dorinţa de a transmite înţelegerea corectă a Bisericii despre constantele ei teologice, care sunt dogmele. Aprecierile lor despre relaţia dintre mărturisirea dreptei credinţe şi Botez sau Sfânta Liturghie nu şi-au pierdut actualitatea pentru că realităţile spirituale despre care au scris sunt inspirate din revelaţia dumnezeiască, nepieritoare, de unde se desprinde tot mai mult sentimentul atotprezenţei lui Dumnezeu. Grija faţă de puritatea credinţei este comună tuturor comentatorilor amintiţi, mesajul lor de fond fiind acela al menţinerii unităţii spirituale în aceeaşi dreaptă credinţă, pentru că experienţa istorică a dovedit că tot ce nu este conform cu revelaţia divină periclitează unitatea eclesială.

Comentariile la simbolurile de credinţă, indiferent de tipul în care se încadrează, sunt importante pentru că reflectă modul cum a fost asimilată şi explicată credinţa revelată în diferite contexte istorico-religioase şi ne ajută să observăm dinamica teologiei, exegeza fiind în sine o formă de dezvoltare a unor teme date. Aceste comentarii fac parte din demersul de explicare a Sfintei Tradiţii, din care putem observa maniera fiecărui autor de a recepta şi dezvolta aceleaşi constante teologice. Discernământul teologic al comentatorilor, cultivat prin instruirea lor în regula adevărului de credinţă, este un element esenţial, necesar şi în dezbaterile teologice actuale, iar preocuparea lor pentru întărirea credincioşilor în moştenirea spirituală transmisă de Mântuitorul Iisus Hristos este un prilej de întărire a propriilor noastre convingeri religioase.

(dr. Gina Luminiţa SCARLAT, www.ziarullumina.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Crezul, de la lex orandi la lex credendi“ - Comentarii la simbolurile de credinţă (II).
 Vizualizări articol: 460 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
Crezul, de la lex orandi la lex credendi“ - Comentarii la simbolurile de credinţă (II)5.051

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei