Astăzi este sărbătoarea Sfântului Pantelimon, protectorul medicilor

Sfântul Pantelimon a trăit în vremea împăratului Diocleţian. S-a născut în cetatea Nicomidiei, dintr-o familie înstărită; tată păgân şi mamă creştină. A primit învăţătura creştină de la mama sa, însă după moartea mamei devine ucenicul unui mare doctor al vremii, Eufrosin, care l-a învăţat meşteşugul tămăduirii bolilor. De la părintele Ermolae a primit învăţătura Evangheliei şi numele creştinesc Pantelimon, tâlcuit “întru tot milostiv”. Din acea zi, Sf. Pantelimon a primit de la Dumnezeu darul tămăduirii minunate şi a vindecat mulţime de suferinzi peste tot unde mergea. Vindeca suferinzii fără plată, asemenea Sfinţilor Cosma şi Damian. Marele Pantelimon face minuni atât prin harul primit, cât şi prin tratamentele pe care le dă celor bolnavi. Reuşeşte să-l aducă la dreapta credinţă chiar şi pe tatăl său. După moartea părinţilor, a slobozit pe toţi robii, iar averea familiei a împărţit-o săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, este numit "doctor fără de arginţi". Auzind împăratul Maximilian despre aceste vindecări prin credinţa în Hristos, l-a întemniţat. Văzând puterea credinţei şi faptul că nu se lepăda de Hristos, împăratul Maximian porunceşte ca Pantelimon să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să-i fie tăiat capul. În timpul torturilor, prin minune, se vindeca de fiecare dată. Aruncat să fie sfâşiat în groapa cu fiare sălbatice, a rămas neclintit în credinţa sa. Ostaşii tocmiţi să-i taie capul, înspăimântându-se, au strigat: “Roagă-te pentru noi, omule sfânt, ca să ni se ierte păcatele!”. Îndemnaţi chiar de sfânt să-şi îndeplinească porunca primită de la împărat, călăii s-au apropiat, au sărutat trupul sfântului, apoi unul dintre ei a luat sabia şi a executat ordinul. Când i-a fost tăiat capul - împreună cu al Sfântului Ermolae şi al celor ce crezuseră în adevăratul Dumnezeu - nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat Fericitul Pantelimon s-a umplut tot de roade. Credincioşii au scos din cenuşă trupul neatins de foc al lui Pantelimon şi l-au îngropat cu mare cinste, în anul 303. Moaştele sale au fost cinstite de la bun început de creştini, iar în timpul prigoanelor au fost păstrate ca odoare de mare preţ. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor.


27 iulie - Sărbătoare denumită popular: Pintelei-călătorul; Pantelimonul oveselor; Pantiliele; Sora lui Sf. Ilie; Sf. Ilie cel Mic, Ilie Pălie; Sf. Ilie ăl şchiop

* Se spune că Sf. Pantelimon ar fi fratele lui Sf. Ilie; Se serbează pentru trăsnet, arsuri şi piatră; Sfânt mijlocitor pe lângă Sf. Ilie, spre a fi mai îndurător cu păcătoşii.
* Pantelimon este tămăduitor de boli şi dă roade pomilor.
* Pantelimon este Ilie cel Mic şi, când va trăsni cu biciul din mâna stângă, omul nu se mai mişcă. E mai rău ca Sf. Ilie, dintr-odată sfarmă în bucăţi.
* De la Sf. Pantelimon se călătoreşte vara, e începutul toamnei; atunci iese cerbul din apă şi apa se răceşte, atunci se schimbă crângurile, cele de vară cu cele de iarnă, şi se întâlneşte iarna cu vara. Frunzele teiului se întorc pe dos, jelind trecerea verii.
* Acum încep a cădea frunze de pe copaci şi flori; dă veste cocorilor să plece.
* De Pantelimon se mănâncă mere, se fierb porumbi şi dovleci. Se serbează pentru coacerea pepenilor.
* Pintilie-călătorul însoţeşte în călătorie vara, rugând-o să vină şi la anu’, tot aşa de mănoasă ca anul acesta. Sărbătoarea se ţine pentru ca poamele să nu facă viermi.
* Patronează călătoriile; e bun pentru a călători sigur şi cu folos.
* Sfântul este respectat, pentru că a fost doctor şi a vindecat mulţi oameni. Cei ce nesocotesc ziua se îmbolnăvesc de ciumă.
* Se ţine pentru a-i vindeca pe orbi şi şchiopi.

Apărător de primejdii

* Îi păgubeşte pe cei care lucrează de ziua lui.
* Dacă munceşte femeia, se “călătoreşte” şi bărbatul ei (părăseşte casa).
* Oamenii îl ţin, de frica fulgerelor.
* Celor care torc la Sf. Pantelimon le moare vaca.
* E rău de lovituri; celor care au muncit în această zi le-a paralizat câte o parte a corpului.
* Cine munceşte în această zi se “călătoreşte” cu vara (moare).
* Se ţine de friguri.