Ceasul Morţii

Moartea este cel mai real eveniment în istoria lumii. Eveniment pe care cu toţii îl vom încerca. L-au încercat toţi care au trăit în această viaţă. Nimeni nu a reuşit să fugă. Toţi au mers spre acest ceas, şi în ceasul acela au plecat spre veşnicie. Ceasul acesta, însă, este incert şi necunoscut. Eveniment real este moartea, dar incert este ceasul ei.

Moartea – hoţul de noapte

Va fi precum vremea celei de-a doua Veniri, pe care nu o cunoaşte nici un om. Sfânta Scriptură foloseşte anumite exprimări pentru ca să ne indice surprinderea venirii morţii. „Ca un fur, ce vine noaptea” (1 Tim 5:2). După cum seara vine hoţul, aşadar la ora în care toţi dorm, aşa va veni şi ceasul morţii. Sfântul Ioan Hrisostom spune că moartea vine fără să avertizeze.

Noi oameni avem deci întipărirea că [moartea] vine într-o surprindere. Şi precum când avem două tabere de adversari şi una încearcă să o surprindă pe cealaltă, căci surprinderea este un avantaj din partea celui ce-l săvârşeşte, şi desigur, acestuia de multe ori îi revine victoria, aşa este şi cu moartea. Avem întipărirea că moartea este un duşman care ne surprinde, care încearcă să ne găsească adormiţi şi nu în privegheri. Simţim că intrăm în cursa cea ostilă. Acest sentiment îl avem atunci când înfruntăm moartea.

Nu putem fugi de moarte

Cineva poate accentua că de multe ori avem vreun avertisment despre groaznica venire a morţii. Dumnezeu care a vrut cu sârguinţă să ne ascundă de ziua şi de ceasul morţii, însă prin toate acestea pentru anumiţi oameni există unele semne de avertizare preced [moartea], precum de exemplu o maladie, pe care o cunoaştem că este aducătoare de moarte.

Aşadar, omul se avertizează [pe sine însuşi] în anumite feluri, că venirea este iminentă, venire pe care o numim „moarte” şi o numim aşa, deoarece considerăm că nu putem să o evităm, cu toate că omul face de două mii de ani încercări să fugă de moarte: recurge la doctori, se întreţine cu mâncare sănătoasă, are grijă să nu se obosească, alege mersul pentru sănătatea sa, în orice fel aşadar încearcă să prelungească timpul vieţii sale.

Cu toate acestea şi aceştia care folosesc toate aceste metode de faţă să suspende sau să amâne clipa temporală a venirii morţii lor, în final nu vor reuşi nimic. Dacă era posibil cu toate aceste pregătiri sistematice să se îndepărteze cineva de moarte, atunci este sigur că anumiţi oameni influenţi, fie ei cu faimă, fie ei cu bogăţia de care dispun, ar fi împins sume de nepovestit şi bogăţie multă, să înduplece în orice fel moartea cea neînduplecată. În orice caz nu a fost posibil până acum să fugim de venirea „morţii”.

[traducere din neo-greacă de Alexandru PRELIPCEAN, după: Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei şi al Întregii Ellade, H meta thanaton zoi, ediţia a şaptea, Ed. Hrisopigi, 2007, pp. 53-55. Ideile pasajelor sunt indicate de traducător]