Săptămâna Mare, în rugăciune şi iertare

Am intrat în Săptămâna Mare, timp în care, prin post, reculegere şi rugăciune, credincioşii prăznuiesc cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul. În biserici au început de aseară Deniile, slujbe în care se pomenesc patimile Mântuitorului, de la sosirea la Ierusalim şi până la moartea sa pe cruce. Adică acele zile în care a fost trădat, chinuit, umilit şi, în cele din urmă, răstignit. De aceea, mai este numită şi Săptămâna Întunecată. Drumul Patimilor începe cu Intrarea Domnului în Ierusalim. Prima denie pascală se ţine în seara zilei de Florii, când poporul evreu l-a întâmpinat pe Iisus cu ramuri de finic şi cu osanale. O dată cu Duminica Paştelui începe Săptămâna Luminată.

 

Luni, Iisus a uscat măslinul

În ziua de luni este pomenit Iosif Patriarhul, sau Iosif cel Preafrumos, cel pe care propriii fraţi l-au bătut şi, crezându-l mort, l-au părăsit pe câmp. El a ajuns din sclav prinţ al Egiptului. Iertându-i pe cei ce i-au greşit, şi-a salvat de foamete familia şi poporul. Povestea lui Iosif prefigurează apariţia lui Iisus care, deşi vândut de Iuda pentru 30 de arginţi şi răstignit, a iertat şi a mântuit omenirea. În aceeaşi slujbă este prezentată şi pilda smochinului neroditor pe care Iisus l-a uscat într-o clipă. Smochinul semnifică pomul păcatului şi secătuirea Legii vechi.

 

Marţi, Mântuitorul şi-a prevestit Învierea

Ziua de marţi este dedicată Predicii de pe Muntele Măslinilor, în care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, evenimentele viitoare şi propria sa înviere. Se rememorează parabola celor 10 fecioare, cinci nesăbuite şi cinci înţelepte. Înţeleptele l-au aşteptat cu răbdare pe Mântuitor, aprinzând candelele în fiecare noapte. Nesăbuitele s-au culcat însă, crezând că vor avea destul timp să se pregătească când va veni clipa. Mirele a venit pe neaşteptate, fiind primit cum se cuvine de fecioarele înţelepte, pe care le-a şi răsplătit. Fecioarele nesăbuite au fost alungate, pentru că au irosit şansa de a-l întâlni.

 

Miercuri, Iisus a fost vândut

În Miercurea Mare, Biserica a rânduit ca fiecare credincios să ia aminte la două poveşti pline de semnificaţii. Una se referă la păcătoasa desfrânată, înstrăinată de Dumnezeu, dar care, cu mare căinţă şi cu lacrimi, a uns trupul lui Hristos, devenind mironosiţă. A doua pildă este despre Iuda, ucenicul care l-a vândut pe Domnul fariseilor şi cărturarilor, pentru 30 de arginţi. În această zi, creştinii obişnuiesc să ţină post negru.

 

Joi, a fost Cina cea de Taină

Patru momente grele de simboluri sînt amintite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. Este cea mai importantă denie, credincioşii se roagă şi priveghează, ascultând cele 12 Evanghelii. Se ţine post cu mâncare uscată. La biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. Creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. De dimineaţă, se pregăteşte împărtăşania pentru un an, pentru bolnavi. Este şi ziua în care femeile vopsesc ouăle în roşu.

 

Vinerea răstignirii

Vinerea Neagră este ziua când Iisus a fost adus la judecată, batjocorit, schingiuit şi răstignit pe muntele Golgota. Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază denia Prohodului. Cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori. Toată ziua se ţine post negru. Nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie. Credincioşii trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului.

 

Lumină din Lumină

Sâmbăta Paştelui este ziua în care trupul Mântuitorului s-a odihnit în mormânt. Seara, în biserici se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, până la Înălţare.

Simboluri ale Patimilor Domnului

- punga cu 30 de arginţi, simbolul trădării lui Iuda Iscarioteanul;
- cocoşul, simbolul negării de trei ori a lui Iisus de către Petru;
- treptele din fortăreaţa Antonina, pe care le-a urcat Iisus, spre a fi judecat de Pilat din Pont;
- stâlpul biciuirii lui Iisus, în curtea fortăreţei Antonina;
- biciul roman, flagrum, pus în mâna lui Iisus, ca sceptru după biciuire;
- coroana de spini aşezată batjocoritor de soldaţi pe capul lui Iisus;
- haina de purpură roşie aşezată lui Iisus pe umeri, ca unui rege de carnaval la serbările hibernale romane Saturnalii;
- crucea purtată de Iisus pe Via Dolorosa;
- năframa Veronicăi, pe care s-a întipărit chipul Domnului, când i-a şters sudoarea de pe faţă, pe Drumul Crucii;
- tăbliţa de ghips cu gravura INRI-Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor- de pe orice mormânt creştin;
- piroanele cu care a fost fixat pe cruce;
- zarul cu care soldaţii romani au tras la sorţi pe Golgota cămaşa lui Iisus;
- buretele înmuiat în oţet;
- lancea cu care a fost Iisus înţepat în coaste de către soldatul Longinus;
- giulgiul în care a fost înfăşurat Mântuitorul şi aşezat în mormânt