Tradiţii Pascale pe Drumul Învierii în Hristos...

La sala muzeu a Complexului Monument „Inmemoriam”, Parohia „Naşterea Maicii Domnului”- Suceava, a avut loc, marţi, 23 martie a.c., manifestarea artistică tematică „Tradiţii Pascale”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina şi Şcoala de Arte „Ion Irimescu” din localitate. Vernisajul expoziţional a beneficiat de prezenţa tinerilor artişti ce şi-au expus lucrările iconografice, părinţi, îndrumători şi cadre didactice.

„Elevii noştri vor duce mai departe tradiţiile”

Seara a fost moderată de părintele paroh Viorel-Ioan Vârlan, care, în cuvântul său de deschidere a subliniat importanţa acestei manifestări devenită „tradiţie anuală” la Biserica „Naşterea Maicii Domnului”: „...este binevenită această manifestare pascală în perspectiva Învierii; aceşti copii au venit să-şi expună icoanele şi ouăle încondeiate şi astfel să întâmpinăm cum se cuvine cea mai mare sărbătoare a Creştinătăţii: Învierea Domnului. Vom petrece o oră de bucurie, de frumuseţe, pe calea icoanelor şi să putem parcurge împreună drumul Golgotei. Copiii au puritatea lor, iar Domnul nostru Iisus Hristos a spus: „Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor. „(Mat. Cap.19, vers.14). Noi avem o zestre strămoşească pe care o predăm copiilor noştri şi astfel, ei o duc mai departe”. Prezent la manifestare, ca organizator, Petre Horvat, directorul Şcolii de Arte „Ion Irimescu” a expus auditoriului motivaţia manifestării artistice în sine: „...Şcoala noastră de artă şi-a făcut un obicei, o tradiţie, am putea spune, de a expune aici, într-un spaţiu în care ni se pun la dispoziţie toate condiţiile, prin bunăvoinţa părintelui paroh, pentru ca noi şi elevii să ne putem etala creaţiile. Am expus aici, cu preponderenţă icoane pe sticlă, realizate de copii, ouă încondeiate şi sculpturi iconografice în lemn. Şi, aceste creţii mă duce cu gândul la faptul că Şcoala de Artă „Ion Irimescu” nu modelează doar veleităţi practice, ci, mai ales morale. Elevii noştri vor duce mai departe tradiţiile”.

Talent

În ceea ce priveşte semnificaţiile pascale exprimate artistic, muzeograful Elena Ciobanu, de la Complexul Muzeal Bucovina-Hanul Domnesc, a explicat celor prezenţi: „Această mare sărbătoare înseamnă renaşterea omului prin Învierea lui Hristos. Au existat practici rituale legate de ou şi înainte şi după Hristos. La romani, Anul Nou, începea primăvara şi se dăruiau ouă în familie...Chinezii considerau că Pământul şi Cerul formează un ou perfect. La Ion Barbu, oul este începutul şi sfârşitul, taina vieţii şi a morţii. Marele nostru folclorist Simion Florea Marian adună o serie de tradiţii populare legate de oul pascal. Una dintre cele mai vechi aminteşte de faptul că Maria Magdalena a fost prima femeie care a dăruit ouă roşii cunoştinţelor sale...Dar, tehnica încondeierii ouălor apare mult mai târziu şi ajunge la rang de artă în Bucovina, răspândindu-se în ţară şi în străinătate. Oul încondeiat reprezintă frumosul în sine. Ca să realizezi aşa ceva îţi trebuie talent şi mai ales multă credinţă, ca şi la pictarea unei icoane. Printre uneltele folosite amintim chişiţa (tub metalic foarte subţire, prevăzut la unul dintre capete cu fire din păr de porc, un fel de penson, n.red.)... iar, tehnica de lucru este foarte complicată.

Nimic durabil nu se poate face fără jertfă

Trebuie să existe o simetrie a motivelor. Iniţial se foloseau culorile din extracte naturale, acum se folosesc cele chimice, fiind mai durabile în timp. După o altă tradiţie populară, este bine ca oul roşu să-l păstrezi tot timpul anului în casă, deoarece va aduce noroc, iar această sărbătoare, trebuie s-o întâmpinăm cu ouă roşii, cu gânduri bune. Să renaştem şi să avem bucuria de a trăi”, a concluzionat muzeografa, trecând în revistă şi alte obiceiuri pascale conservate din străbuni. Prezent la manifestare, părintele protopop Vasile Irimia, a întărit, în duhul credinţei noastre ortodoxe, frumoasele obiceiuri pascale: „...aceste exponate reprezintă credinţa în Înviere şi geniul creator al neamului nostru. Sunt şi alte lucruri frumoase pe care credincioşii le aduc la Biserică, ca o ofrandă bineplăcută, de Sfintele Paşti. Pasca, pe care noi o aducem la sfinţit în noaptea Sfintelor Paşti, înmănunchează în ea suferinţa Mântuitorului, căci ea derivă din grecescul „paşca” care înseamnă suferinţă şi ea are în interiorul ei Crucea pe care a suferit Mântuitorul. Sărbătoarea semnifică eliberarea noastră din robia păcatului, prin Hristos cel Înviat. Un părinte al Bisericii compara sărbătorile cu un brâu, la cele două capete ale sale aflându-se Buna Vestire şi Învierea şi acest brâu înconjoară Mireasa lui Hristos, Biserica. Nimic durabil nu se poate face fără jertfă, fără suferinţă, iar aceste daruri trebuie să le purtăm în sufletele noastre şi ale copiilor pe evlavia şi credinţa care a fost reazemul neamului nostru.”, a conchis părintele protopop, reamintind celor din sală că biserica monument care găzduieşte expoziţia este un memorial dedicat celor care au sângerat în închisorile comuniste şi că, deci, nu se putea alege un loc mai potrivit, căci: „...sub aceste pietre zac idealurile celor care s-au jertfit aici”.

Copiii au o simplitate nobilă

Un alt invitat de marcă al serii, maestrul grafician şi caricaturistul, totodată, Mihai Pînzaru, popularul nostru PIM, a comentat în câteva cuvinte plastice importanţa unei astfel de expoziţii:”...Se remarcă o criză a Occidentului şi tot mai puţin se apelează la reperele credinţei. Copiii au o simplitate nobilă. Este ceva nou, noi nu scoatem nimic din depozit. Din sânul familiei copilul creşte cu icoana şi am dorit să aducem atelierul de icoane în şcoală. Pictorul român pleacă de la icoane; noi, ca popor, suntem legaţi de icoane, care este o deschidere către Dumnezeu. În casele noastre bucovinene, de pildă la Stupca, nu există casă fără icoană sau fără portretele înaintaşilor. Şcoala noastră (maestrul PIM este şi profesor la Şcoala de Arte „Ion Irimescu”, n.red.) este o pepinieră de artişti şi rezultatele la diferite concursuri stau dovadă”. A mai luat cuvântul, dintre invitaţi, dr. Ioan Ieţcu, preşedinte al Fundaţiei „Inmemoriam”, care a subliniat câteva aspecte: „...Observăm că în lumea întreagă, în special în Europa, asistăm la o scădere a sentimentului religios, din păcate. Oul este începutul începuturilor şi am văzut, la Paris, la Muzeul Georges Pompidou (fost preşedinte al Republicii Franceze, n. red.), un ou imens pe o masă rotativă. Pavel Evdochimov zicea ceva de Nevoia de Dumnezeu, pe care o resimţim cu toţii, astăzi.” Pe tot parcursul vernisajului „conferenţiarii” au expus pe ritmurile unei muzici camerale, în surdină, cântată la pian de prof. Johannes Onesciuc.

(Adrian POPOVICI)