Biserica Ortodoxă a rânduit pe parcursul anului patru perioade de post, ce preced câte o sărbătoare mare. Astfel, avem postul Crăciunului, ce precede sărbătoarea Naşterii Domnului, postul Mare, care se termină odată cu Învierea Domnului, aceste două posturi fiind şi cele mai mari ca durată. Celelalte două, al Sfinţilor Apostoli şi al Maicii Domnului, sunt mai scurte ca întindere.
Toate aceste posturi se caracterizează prin înfrânarea de la anumite alimente precum carnea, lactatele şi ouăle, la unele sărbători din aceste perioade dându-se dezlegare la peşte. Tot acum, trebuie să avem şi un comportament mai adecvat în care să fie mai multă rugăciune din partea noastră, să fim mai buni, să reflectăm la cele ce ne învaţă biserica pentru a dobândi mântuirea, dar cel mai important este să ne spovedim la duhovnicul pe care îl avem şi să ne împărtăşim, iar dacă avem păcate mai grele să luăm aghiazmă mare dată de duhovnic şi să încercăm să ne îndreptăm pentru ca data viitoare să ne bucurăm de Sfânta Împărtăşanie.

 

Semnificaţii

În această perioadă, noi, creştinii, ne aflăm în Postul Paştelui, care va culmina cu cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Învierea Domnului, care anul acesta se va sărbători pe 4 aprilie. Cuvântul Paşti vine de la evreiescul pesah, ce înseamnă trecere, şi era sărbătorit de evrei în amintirea ieşirii din robia egipteană şi a trecerii prin Marea Roşie. Odată cu răstignirea şi Învierea Domnului, pentru creştini cuvântul Paşti înseamnă trecerea de la moarte la viaţă a Mântuitorului, şi chemarea tuturor oamenilor la viaţa în Hristos.

 

Simboluri

Mielul care se consumă de Paşti vine de la faptul că profetul Isaia în Vechiul Testament profeţeşte despre Mântuitorul ca fiind „Mielul lui Dumnezeu” şi de faptul că Acesta s-a jertfit pentru noi.
Ouăle roşii vin de la faptul că atunci când a fost răstignit Mântuitorul, Maica Domnului a adus un coş de ouă ce au devenit roşii după ce au curs pe ele sângele Domnului. Numai în această perioadă se coace pasca, ce reprezintă lespedea de pe mormântul Mântuitorului.

 

Slujbele din Postul Mare

Această perioadă este una cu totul specială, pentru că spre deosebire de celelalte posturi, acum întâlnim câteva elemente unice. Astfel, în primele patru zile din prima săptămână a postului mare, se săvârşeşte slujba pavecerniţei, în cadrul căreia se citeşte canonul Sfântului Andrei Criteanul, care vorbeşte despre păcat şi îndreptare, iar credincioşii cântă împreună: „Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă”. Acest canon se mai citeşte în miercurea din săptămâna a cincea din post, iar vineri se citeşte denia acatistului Buneivestiri.
Cu o săptămână înainte de Paşti începe săptămâna mare, atunci când în fiecare seară se săvârşesc deniile, unde la evangheliile ce se citesc în fiecare zi ni se aduce aminte de patimile ce i s-au întâmplat Mântuitorului, culminând cu îngroparea Sa vineri seara, atunci când creştinii cântă prohodul Domnului şi înconjoară biserica de trei ori.
De asemenea, în primele cinci duminici ale postului mare se săvârşeşte liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar pe parcursul postului se mai săvârşeşte şi Liturghia Darurilor, specifică doar acestei perioade. În fiecare sâmbătă, se mai face şi pomenirea morţilor în amintirea celor care au fost odată printre noi. (Preotul Marian Ionuţ Stărică, Parohia Balta Arsă - Botoşani)

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

Numai în postul mare se rosteşte rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, care deşi este simplă şi scurtă ca întindere, ea ne învaţă foarte multe pentru a putea să postim aşa cum se cuvine. După post, tot timpul să ne amintim ceea ce ne învaţă această rugăciune, pentru a avea o viaţă cu adevărat în spirit creştin. Ea sună în felul următor:
„Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-mi mie, slugii Tale! Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin. Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului! (o închinăciune, metanie).
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine păcătosul! (o închinăciune).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, miluieşte-mă! (o închinăciune).
Fără de număr ţi-am greşit, Doamne, iartă-mă! (o închinăciune)”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cuvinte de învăţătură pentru Postul Paştelui.

Comentarii