Semnificaţia Sărbătorii Botezul Domnului

Boboteaza mai este cunoscută şi sub numele de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului, Descoperirea Cuvântului Întrupat. La 30 de ani, la plinătatea vârstei bărbatului desăvârşit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezătorul învăţa şi boteza cu botezul pocăinţei; iar despre Iisus le spunea: “Se află în mijlocul vostru Acela pe Care voi nu-L ştiţi” (Ioan 1, 26). “Nici eu nu-L ştiam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 33-34).
Când a apărut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfânt, Îl recunoaşte şi-L arată mulţimilor, zicând: “Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Această mărturie era foarte necesară israelitenilor, care aşteptau pe Mesia cel profeţit cu multe veacuri înainte. Hristos îi cere lui Ioan să-L boteze, iar acesta, după o împotrivire de adâncă smerenie, primeşte să-L boteze, după rânduiala lui.
După botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Astfel, botezul primit de Hristos are şi un alt scop: Epifania - arătarea Sfintei Treimi - moment în care El avea să fie descoperit lui Ioan şi, prin acesta, lui Israel, ca Fiului lui Dumnezeu şi ca Mesia.