Ziua de 6 decembrie a fiecărui an marchează, în calendarul ortodox şi cel catolic, una dintre cele mai importante sărbători din perioada de iarnă. Este vorba de prăznuirea Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, cunoscut în tradiţia populară sub numele de "Moş Niculae" sau " Sân Nicoară".
Potrivit tradiţiei bisericeşti, Sfântul Nicolae s-a născut în jurul anului 280, în Patara (Asia Mică), din părinţi creştini, bogaţi. A fost crescut de unchiul său Nicolae, episcop în Mira. Încă de tânăr şi-a simţit vocaţia monahală. La moartea unchiului său, a fost ales episcop şi şi-a dus mai departe traiul său simplu de călugăr. A fost blând şi milostiv. Una dintre cele mai celebre fapte ale sale este legată de fetele pe care le-a ajutat în miez de noapte salvându-le de la prostituţie. Istoria consemnează că i s-a arătat în vis împăratul Constantin cel Mare, cerându-i să nu osândească la moarte trei nevinovaţi, iar în ziua execuţiei s-a urcat pe eşafod şi, cu autoritatea de care se bucura în cetate, a amânat execuţia. De fapt, sărbătoarea de pe 6 decembrie pomeneşte tocmai această întâmplare.

 

Palma Sfântului Nicolae

A participat în calitate de episcop la primul sinod ecumenic ţinut la Niceea în anul 325. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. La acest sinod, Sfântul Nicolae este recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. "Atât de puternic a argumentat Nicolae şi atât de încăpăţânat a fost Arie, încât, îngrijorat de ruptura care se putea face în Biserică, viitorul sfânt i-a dat ereticului o palmă în cadrul sinodului. De la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, în 6 decembrie, celor neascultători să li se dea o joardă în semn de avertisment", a spus părintele Mihai Chira, paroh ortodox Vişeu de Sus. Sfântul Nicolae a trecut la cele veşnice în anul 340. Din 1087, moaştele lui se găsesc în Catedrala din Bari (Italia). În secolul al XII-lea, călugăriţele franceze, inspirate de fapta de milostenie a Sfântului Nicolae cu cele trei fete salvate de la prostituţie, în ajunul prăznuirii lui au început să facă cadouri familiilor nevoiaşe în ciorapi. Aşa s-a născut "Moş Nicolae". "Protestantismul l-a transformat pe Moş Nicolae în Moş Crăciun, scoţând sfinţii din calendar. Nu au reuşit să îl elimine şi pe Nicolae şi mai ales obiceiul de a face daruri. Au mutat ideea darului de Crăciun, încercând să îl disocieze de Sfântul Nicolae", a explicat părintele Mihai Chira.

 

Sfântul Nicolae în tradiţia populară

Sărbătoarea Sfântului Nicolae încheie sărbătorile anului nou tracic, care a avut mijlocul la 30 noiembrie, de ziua Sfântului Andrei. În Transilvania, acest sfânt este cunoscut sub numele de "Sân’ Nicoară". În tradiţia populară, Sfântul Nicolae are o serie de atribuţii care nu sunt tocmai conforme cu cele ale unui sfânt. "Are datoria să păzească soarele, să nu cumva acesta să fugă spre miază-noapte şi să nu mai apară ca să-i lumineze pe oameni", a precizat Janeta Ciocan, etnolog, Baia Mare. Totodată, de Sân’ Nicoară, se pun la înflorit şi crenguţe de pomi fructiferi, care la Anul Nou devin sorcovele cu care copiii umblă la urat.
"După Anul Nou, aceste crenguţe se ţin tot anul pe peretele de răsărit al casei pentru a proteja locuinţa respectivă de rele",
a explicat Janeta Ciocan.
În Maramureş, cel mai întâlnit obicei de Sfântul Nicolae este legat de gestul de a dărui copiilor sau celor sărăci cadouri. "Acest lucru provine de la faptul că, atunci când părinţii acestui sfânt au murit, el şi-a împărţit toată averea rămasă de la ei săracilor", a conchis Janeta Ciocan.

(Ionuţ HOROBA)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Sfântul Nicolae, patronul darurilor.

Comentarii