Prima zi a postului care pregăteşte creştinătatea pentru sărbătoarea Naşterii Domnului va fi duminică, 15 noiembrie. Acest post ţine 40 de zile, până pe 25 decembrie. În această perioadă, nu se consumă carne, ouă şi brânză. Lunea, miercurea şi vinerea se mănâncă fără grăsimi şi fără vin. Marţi şi joi se dă însă dezlegare la untdelemn şi vin. Sâmbetele şi duminicile, până pe 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin şi peşte.
Tot pe 15 noiembrie este sărbătorit de către Biserica Ortodoxă Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ. Născut în anul 1722, în Ucraina, Sf. Paisie a studiat în adolescenţă teologia la Kiev, intrând în viaţa monahală la vârsta de 19 ani. În 1763 a venit în Moldova, unde a condus obştile monahale de la Dragomirna, Secu şi Neamţ. Sfântul Paisie a încurajat traducerea din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, în limbile română şi slavonă. A trecut la Domnul în anul 1794, fiind canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992.
O altă sărbătoare importantă a lunii noiembrie este Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Aceasta aminteşte de ziua în care Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana au dus-o pe Sfânta Fecioară Maria la Templul din Ierusalim. Conform tradiţiei ortodoxe, începând cu sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, se pot intona colinde şi cântări închinate sărbătoririi Naşterii Domnului. Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numită, în popor, Ovidenia, Vovidenia sau Obrejenia.
Ultima mare sărbătoare a lui noiembrie este închinată ocrotitorului României, Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat. Fratele Sfântului Apostol Petru, Sfântul Apostol Andrei a fost primul dintre ucenicii Mântuitorului Iisus Hristos, pe care l-a însoţit pe drumurile ţării Sfinte, fiind martor al minunilor săvârşite de Domnul. După Înălţarea Domnului la Cer, Sfântul Apostol Andrei a propovăduit cuvântul său în ţinuturile din jurul Mării Negre.
Sursa: Patriarhia Română