Persoanele care merg la biserică beau şi fumează mai puţin, comparativ cu celelalte persoane care preferă să îşi petreacă altfel dimineţile de duminică, acest fenomen nedatorându-se mersului la biserică, ci propriilor gene, potrivit unui studiu american publicat în American Journal of Psychiatry.
Potrivit Reuters, un studiu american efectuat pe un eşantion de aproape 1.800 de fraţi gemeni a relevat faptul că, în adolescenţă, legătura dintre mersul la biserică şi consumul redus de tutun şi de alcool, pare să se datoreze în special unui mediu "partajat", aceşti factori influenţându-i pe ambii fraţi din fiecare pereche de gemeni.

 

Adolescenţii care merg regulat la biserică, mai ascultători

Adolescenţii care merg cu regularitate la biserică par să fie mai dispuşi să respecte dorinţele părinţilor lor şi să adopte un comportament corespunzător cu aşteptările comunităţilor în care trăiesc.
Odată ajunşi la vârsta adultă, însă, aceşti factori de mediu încep să pălească, potrivit cercetătorilor americani. Locul lor este preluat de gene, care controlează legătura dintre mersul la biserică şi consumul de alcool şi tutun. În acest caz, genele încep să se manifeste prin influenţa pe care o au asupra temperamentului natural al unei persoane.
Mulţi dintre adulţii care continuă să meargă cu regularitate la biserică continuă să îşi limiteze şi consumul de alcool şi evită să se apuce de fumat.
Studiul a fost coordonat de Kenneth Kendler, cercetător la Commonwealth University School of Medicine din Richmond, din statul american Virginia.
La acest studiu au participat 469 de perechi de gemeni monozigoţi (identici) şi 287 de perechi de gemeni dizigoţi, fiecare dintre ei fiind intervievaţi la fiecare şase ani. Gemenii au fost întrebaţi despre frecvenţa cu care merg la biserică, despre consumul lor zilnic de alcool şi nicotină, dar şi despre o serie de obiceiuri din timpul adolescenţei.
Studii precum acesta le permit cercetătorilor să separe efectele genelor de influenţa unor factor de mediu partajat, precum educaţia primită acasă şi învăţăturile familiale, dar şi de alţi factori nepartajaţi, precum prietenia, pe baza unui comportament dat.

 

Genele explică asocierile

Gemenii monozigoţi împărtăşesc toate genele, însă cei dizigoţi împart, în medie, doar jumătate dintre genele lor. Dacă genele, de exemplu, au o influenţă mai puternică asupra unui anumit tip de comportament decât influenţa exercitată de un mediu partajat, gemenii monozigoţi vor avea comportamente mult mai asemănătoare decât gemenii dizigoţi.
Echipa coordonată de Kenneth Kendler a descoperit că, în ceea ce priveşte legătura dintre mersul la biserică şi dependenţa de anumite substanţe, rolul avut de mediul înconjurător s-a schimbat de-a lungul anilor. În momentul în care gemenii au ajuns la vârsta adultă, mediul partajat nu a mai avut aproape nici o influenţă asupra comportamentului acestora.
În schimb, genele au explicat perfect această asociere, ca şi anumiţi factori de influenţă generaţi de mediul nepartajat.
La vârsta adultă, relaţiile personale ale gemenilor, cu prietenii şi cu partenerii lor de viaţă, devin mult mai importante pentru ei decât influenţele mediului familial partajat, care deţin un rol cheie în adolescenţă.
Toţi participanţii la acest studiu au fost bărbaţi albi, cei mai mulţi de religie protestantă, din care 60% au fost baptişti sau fundamentalişti.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Persoanele care merg la biserică beau şi fumează mai puţin, dar fenomenul este determinat genetic.

Comentarii