Biserici fortificate din Transilvania, pe Lista de supraveghere a Fondului Mondial al Monumentelor

Bisericile fortificate din sudul Transilvaniei (zona Sibiului) au fost incluse pe Lista de supraveghere a monumentelor în pericol pe 2010 alcătuită de Fondul Mondial al Monumentelor, alături de alte peste 90 de obiective din 46 de ţări, se arată pe site-ul oficial al organizaţiei, www.wmf.org.
Lista de supraveghere a monumentelor în pericol pe 2010 (World Monuments Watch) cuprinde 93 de situri din 47 de ţări, dintre care 38 se află în America, 26 în Europa, 18 în Asia şi 11 în Africa. Printre acestea figurează obiective celebre, precum Machu Picchu (Peru), siturile istorice din Sevilla şi Toledo şi biserica Sagrada Familia din Barcelona (Spania). Cel mai vechi obiectiv de pe Lista pe 2010 este peştera Wonderwerk din Africa de Sud, unde s-au descoperit urme ale activităţii umane vechi de două milioane de ani, iar cel mai nou este Biblioteca Publică Centrală Atlanta-Fulton din oraşul Atlanta, statul Georgia, SUA, a cărei construcţie s-a încheiat în 1980.
Obiectivele care alcătuiesc Lista de supraveghere sunt selectate de o comisie de experţi dintre propunerile făcute de reprezentanţi ai guvernelor, specialişti în conservare, responsabili de situri, ONG-uri sau indivizi preocupaţi de aceste probleme. Pentru lista pe 2010 au fost făcute 195 de propuneri.
Lista de supraveghere a Fondului Mondial al Monumentelor a fost lansată în 1996 şi este publicată o dată la doi ani, incluzând situri culturale, religioase, industriale sau arheologice. Acestea capătă astfel vizibilitate şi au şansa de a primi finanţare pentru lucrări de restaurare. Până în prezent, 630 de situri din 125 de ţări au fost incluse pe cele opt liste alcătuite. Peste 250 dintre ele au primit finanţare de la Fondul Mondial al Monumentelor în valoare de 50 de milioane de dolari, ceea ce a atras ulterior fonduri de 150 de milioane de dolari din alte surse.
Din România, Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuşi a fost restaurată, între 1998 şi 2000, cu fonduri obţinute în urma unei colaborări a Guvernului României cu Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondială şi alte instituţii româneşti şi internaţionale.
Alături de sculptura lui Brâncuşi au mai fost incluse, de-a lungul anilor, pe listele Fondului Mondial al Monumentelor, Castelul Banfy de la Bonţida, Biserica Romano-Catolică din Ghelinţa, judeţul Covasna, şi Cetatea Oradea.
Ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania a fost inclus, în două etape - 1993, 1999 -, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de alte şase obiective româneşti (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, bisericile din nordul Moldovei, Mănăstirea Horezu, cetăţile dacice de la Orăştie, bisericile maramureşene din lemn şi centrul istoric al oraşului Sighişoara).