Postul Sfintei Marii sau Postul Sântămariei a fost rânduit să fie ţinut în cinstea Născătoarei de Dumnezeu, care, înainte de Adormirea sa, a petrecut în neîncetată rugăciune şi post. Timp de două săptămâni, până pe 14 august inclusiv, ne înfrânăm trebuinţele biologice, curăţindu-ne la trup şi suflet. Ne aducem aminte de virtuţile Fecioarei încercând să ne apropiem de ele prin propriul comportament.
Mi-e foarte greu să mă gândesc la Adormirea Măicuţei Domnului, însă acest post ne învaţă să o cinstim mai mult, să o iubim, să o apreciem… ne învaţă să fim ca ea. De ce o numim Poarta Cerului? Numai cei ce o cunosc şi o recunosc pe Fecioara Maria ca Poartă a Cerului vor intra în Împărăţia Cerului. Tot pe ea o numim şi Casa lui Dumnezeu pentru că în ea a sălăşluit Dumnezeu spre mântuirea sufletelor noastre. Postul Adormirii Maicii Domnului are un rol foarte important pe drumul nostru.
Atunci când suntem slabi, lipsiţi de iubirea celor din jur, trişti sau prigoniţi Maica Domnului vede osteneala noastră, vede smerenia, vede postul şi rugăciunea ce o facem şi vine imediat în ajutorul nostru.
Sfânta Fecioară Maria nu este o femeie de rând, ci este mai presus de toate femeile, este o fecioară aleasă mai înainte ca să fie Maica lui Dumnezeu, plină de Duh Sfânt şi de Har şi binecuvântată între femei mai mult decât toate femeile. Nu este vorba aici de o femeie pe care moartea ar fi răpit-o ca pedeapsă pentru păcatele sale, căci ea nu s-a pătat în toată viaţa sa, ci e vorba de o fecioară al cărei trup n-a fost supus putreziciunii în mormânt, ci a ieşit îndată ca să se înalţe la cer împreună cu sufletul, la slava lui Dumnezeu şi a Fiului Său.
Maica Domnului este o femeie mai presus de oameni şi de îngeri, iar mai presus de ea nu este decât Dumnezeu-Tatăl, Sfântul Duh şi Iisus Hristos, Fiul ei după trup. Ea este scara prin care s-a legat pământul cu cerul şi pe această scară s-a coborât Dumnezeu Iisus Hristos întrupându-se în pântecele fecioarei.
Maica Domnului este cu totul deosebită. Deşi îmi doresc s-o descriu în mai multe cuvinte, nu reuşesc. Nu ne putem imagina bunătatea fecioarei, curăţia, milostivirea şi blândeţea sa. Sfânta Fecioară Maria a fost înălţată, de Fiul său, de pe pământ la ceruri cu trupul şi cu sufletul;
ea este maica noastră în primejdii, necazuri, este mângâietoarea noastră în suferinţe.
Însă tot ea este Uşa Luminii şi a Bucuriei, cea care ne luminează şi ne bucură de fiecare dată când îi cerem ajutorul. Sunt foarte mulţi tineri care încă nu au cunoscut-o cu adevărat, şi nu au cunoscut ceea ce înseamnă Postul. Probabil cu toţii ştim că trebuie să ne abţinem de la anumite alimente, dar de ce să nu ne abţinem şi de la păcate? Maica Domnului se mâhneşte pentru că ştie ce-i aşteaptă pe cei nelegiuiţi.
Ea vede de acolo, de pe tronul slavei sale, pe oamenii lepădaţi şi condamnaţi la temniţele iadului pe vecii vecilor, pentru aceste nelegiuiri şi păcate strigătoare la cer. Să ne lepădăm de păcate, să ne spovedim şi să ne împărtăşim cu scumpul Sânge şi trupul Domnului Iisus Hristos. Să pornim cu paşi repezi spre bunătatea Măicuţei Domnului. Să căutăm bucuria, curăţia şi smerenia ei. Să împreunăm mâinile cu toţii în locaşul lui Dumnezeu cel sfânt şi să cerem sprijinul şi apărarea paşilor noştri, sub povăţuirea şi acoperământul Preacuratei Fecioare Maria, slăvind-o şi cinstind-o prin post şi rugăciune.

(Georgiana I. sursa: www.ortodoxiatinerilor.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Postul Maicii Domnului, scară spre Poarta Cerului.

Comentarii