Sărbătoarea Învierii Domnului e cea mai îmbucurătoare şi cea mai solemnă dintre toate sărbătorile creştine din timpul anului bisericesc, şi acestui caracter specific al ei îi corespunde caracterul special al slujbelor bisericeşti care se oficiază la această sărbătoare.

Toate slujbele din timpul cât durează această sărbătoare, utrenie, vecernie, pavecerniţa, miezonoptica, ceasurile, precum şi sfânta liturghie, se fac după un tipic special. Sărbătoarea Paştilor implică un complex întreg de slujbe ce se desfăşoară pe o lungă perioadă a anului bisericesc, căci în funcţie de această serbare sunt legate mai multe alte praznice.

 

Tipicul Învierii

Astfel, Paştile sunt precedate de un timp îndelungat de post, timp stabilit pentru pregătirea credincioşilor pentru marele praznic al învierii. Slujbele din Postul Mare ce se săvârşesc în Bisericile Ortodoxe de rit bizantin sunt de un bogat conţinut teologic, dar acestea nu intră în limitele studiului nostru, de aceea, ne oprim, în special, asupra slujbei învierii.

În Biserica Ortodoxă Română, slujba învierii se desfăşoară după următorul tipic: începutul se face sâmbăta, la orele 23:45, când stingându-se toate luminile, preotul iese prin sfintele uşi cu o lumânare aprinsă de ia candela de la Sfânta Cruce şi spune de trei ori "Veniţi de primiţi lumină". La acest îndemn, toţi credincioşii iau lumina de la preot şi ies afară în faţa bisericii, unde este aşezată o masă pe care stau: Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi două sfeşnice cu lumânări aprinse. (Deci timpul pentru înviere este fixat acum în a doua parte a nopţii; odinioară slujba începea mai devreme şi ţinea tot cursul nopţii.

 

Cântare specifică Învierii

Slujba începe afară cu citirea evangheliei învierii (Matei XXVIII, 1-16). După aceasta preotul dă binecuvântarea pentru începutul utreniei "Slava Sfintei şi celei de o fiinţă şi de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor", şi toţi cântă împreună cu preotul: "Hristos a înviat din morţi, cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le" (de trei ori). Preotul rosteşte apoi stihurile Paştilor, cădind în jurul mesei, apoi rosteşte ectenia mare, după care tot poporul intră în biserică. Aici se continuă cu slujba utreniei şi cu liturghia. Toată slujba exprimă bucuria şi înălţarea sufletească pe care le produce praznicul învierii în sufletele credincioşilor.

 

Veniţi de luaţi lumină...

Acest tipic pentru slujba Învierii Domnului este urmat în general de practica tuturor Bisericilor Ortodoxe Răsăritene, deşi în unele practici intervin mici obiceiuri locale. Astfel, în Biserica Ortodoxă Greacă preotul cheamă pe credincioşi să-şi aprindă lumânările, prin formula: "Veniţi de luaţi lumină din lumina cea neînserată" ; finalul subliniat aici nu este cunoscut în Biserica Ortodoxă Română. La începutul slujbei (afară din biserică) se citeşte Evanghelia de la Marcu XVI, 1-2, în loc de cea de la Matei XXVIII, 1-6, care se citeşte în Biserica Ortodoxă Română.

În ciuda unor mici deosebiri locale inerente, slujba învierii săvârşită de Bisericile ortodoxe răsăritene este în esenţa ei aceeaşi. În liniile ei generale, slujba învierii practicată în Biserica Ortodoxă de rit bizantin este identică cu slujba învierii săvârşită în Biserica veche, Biserica Ortodoxă de rit bizantin fiind şi pe această linie păstrătoarea tradiţiei lăsate de Apostoli în Biserica primară.

(Părintele Aruppala Gheevarghis)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Slujba de Paşti în bisericile ortodoxe de rit bizantin.

Comentarii