Sfântul Apostol Andrei se bucură de o cinstire deosebită în Bisericile rusă, greacă şi română, datorită faptului că a predicat în teritorii care aparţin azi Rusiei, Greciei şi României. Patriarhia ecumenică din Constantinopol îl socoteşte chiar ca “întemeietor” al acestui “scaun apostolic”.

În tradiţia populară, ajunul Sfântului Andrei este considerat ca un moment magic, în care lumea celor nevăzute se întrepătrunde cu a celor văzute. „Andreiu’ cap de iarnă”, cum îi spun bucovinenii, ar permite interferenţa planurilor malefice şi benefice şi se crede că ar „umbla strigoii” ca să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”.

Cel mai temut în noaptea de Sfântul Andrei este strigoiul. Acesta e un mort ce nu şi-a găsit odihna, şi care este condamnat să rătăcească noaptea prin lume. Aceşti morţi fie n-au ajuns în lumea de dincolo, fie refuză să se mai întoarcă, după ce îşi vizitează rudele de aici, la sărbători. Aceştia din urmă sunt “strigoii morţi”, foarte temuţi pentru că ei pot lua viaţa rudelor apropiate şi aduce boli şi suferinţe.

Conform unor ritualuri străvechi, de ziua Sfântului Andrei era celebrat Anul Nou al dacilor, motiv din care această zi mai este numită şi “Ziua lupului” (după simbolul dacic al lupului). În unele regiuni ale ţării sărbătoarea se numeşte “Lupăria”.

(sursa: www.web13.net)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Tradiţii de Sf. Andrei.

Comentarii