În calendarele populare, Vovidenia este ziua în care începe iarna. O sărbătoare dedicată luminii, care nu trebuie să se lase învinsă de întuneric. Moartea nu trebuie să înfrângă viaţa. De aceea, în noaptea de Vovidenie, la fel ca şi în noaptea magică a Crăciunului, cerurile îşi deschid porţile şi oamenii credincioşi şi smeriţi pot să le vadă adâncurile pline de stele şi îngeri, ba - cei drepţi şi curaţi din cale afară - îl pot zări chiar şi pe Iisus, împăratul luminii, simbolul vieţii veşnice.

Vovidenia este o sărbătoare dedicată privirii, ochiului curat, de început, fără nori de păcate, ochiul căruia i se arată minunile cerului.

În străvechime, de Vovidenie, ţăranii români sfinţeau la biserică un fuior de cânepă, cu care se ştergeau apoi pe ochi ca să le cureţe izvorul vederii.

Tot în această zi, se dă de pomană "lumina de veci", o lumânare despre care se spune că nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă, luminând pentru sufletul celor morţi. De asemenea, se aprind lumânări şi se dă de pomană pentru sufletul celor ce au murit fără veghe, al celor morţi, înecaţi, între ziduri de întuneric. Lumânările aprinse pentru morţi neîmpărtăşiţi sunt înalte cât un stat de om. După ce se aprind, se învârtesc în formă de colac şi se lasă să ardă vegheate de o icoană a Maicii Domnului. Dacă se întâmplă să ningă la Vovidenie, va fi iarna grea. Cum va fi vremea în ziua de Vovidenie, aşa va fi toată iarna.

(www.formula-as.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Tradiţii de Vovidenie.

Comentarii