Luna noiembrie, sau Brumărelul, este plină de sărbători populare, al căror şir începe în data de 8, cu Sfinţii Arhangheli (sau Sfinţii Mihail şi Gavril în calendarul creştin) şi se încheie cu o sărbătoare căreia îi sunt asociate numeroase obiceiuri fascinante, Sfântul Andrei (30 noiembrie). În vechime, oamenii credeau că Brumărelul acoperea toată natura cu brumă, iar prin sărutul pe care acesta îl dădea naturii lua mirosul florilor, făcându-le să se ofilească.

 

Arhanghelul Mihail decidea soarta sufletelor morţilor

Peste vechile sărbători populare s-au suprapus sărbătorile religioase, acestea continuând să fie “ţinute” împreună. Prima şi cea mai importantă sărbătoare a lunii este Sfinţii Arhangheli. Ei se sărbătoresc în 8 noiembrie, fiind cunoscuţi în calendarul creştin ca Sfinţii Mihail şi Gavril. În mentalitatea populară, cel mai important era Sfântul Mihail sau Arhanghelul Mihail, despre care se spunea că era un personaj mitologic care venea să ia sufletul morţilor şi să îl ducă fie în rai, fie în iad. “Se spunea în gândirea populară că atunci când un om trăgea să moară, sau era bolnav de moarte, Sfântul Mihail venea să îl păzească. Dacă îl păzea la cap, asta însemna că omul urma să moară şi nu mai era nici o şansă pentru bolnav; dacă îl păzea la picioare însemna că îşi va reveni şi mai are de trăit”, explică etnologul lect. univ. dr. Delia Suiogan. Despre Sfântul Gavril, însă, se credea că se lupta cu Ciuma, un alt personaj mitologic în calendarul popular.

În ajunul de Arhangheli, se făceau Moşii de toamnă: atunci se dădeau pomeni şi se aprindeau lumânări, mai ales pentru cei care au murit de moarte năprasnică (înecaţi, trăsniţi). Se credea că Sfântul Mihail are puterea să îi scoată pe aceştia din iad şi să îi ducă în rai. “În jurul personajului Mihail sunt tot felul de legende. Se credea că era slujitor al Satanei, dar Domnul l-a făcut sfânt printr-o înşelătorie asupra Satanei, el devenind primul sfânt care stă de-a dreapta Tatălui. Asta se spune în credinţa creştină, nu neapărat în credinţa de tip popular”, explică dr. Suiogan.

 

Protectorii păgubiţilor

O altă sărbătoare foarte importantă are loc în 11 noiembrie: Sfântul Mina. Acesta este sfântul care îi protejează pe cei păgubiţi. În această zi se aprind lumânări invers, cu capul în jos, crezându-se că astfel Sfântul Mina îi va determina pe tâlhari să vină să “întoarcă” lucrurile pe care le-au luat. Tot atunci se “întorceau” blestemele de legare de căsătorie: dacă se aprindeau lumânările invers, se credea că fata sau băiatul vor fi eliberaţi de sub acest blestem. Următoarea sărbătoare sunt Martinii de toamnă, care au loc între 12 şi 14 noiembrie. “Martinii sunt protectori ai urşilor. Se ştie că noi avem în mitologia populară un întreg cult al ursului. În aceste zile “se ţineau” de la lucru mai ales femeile, pentru că se spunea că Martinii vor apăra animalele de tot de înseamnă boală sau furt”, ne lămureşte dr. Delia Suiogan, care precizează, însă, că cel mai important este Martinul cel mare, care are loc în data de 2 februarie.

 

Zilele lupilor

O altă sărbătoare foarte importantă care se întinde pe mai multe zile, între 14 noiembrie şi 30 noiembrie, este Filipii de toamnă. Filipii sunt alte personaje mitologice, protectori ai lupului. Filipul cel Mare este sărbătorit în 21 noiembrie, când se suprapune peste Ovidenie, o altă sărbătoare foarte importantă. Filipii se dau moştenire din mamă în fiică şi fiecare fată sau femeie are de “ţinut” mai mulţi Filipi. Aceştia se “ţin” cu interdicţie de lucru. Singura muncă permisă este gătitul. Altfel, cei care lucrează în această zi vor fi mâncaţi de lupi. În 21 noiembrie, însă, era interdicţie totală de lucru. Aceasta, deoarece se spunea că, dacă aruncai în această zi cărbuni aprinşi afară, lupoaicele veneau să înghită aceşti cărbuni. Apoi făceau mulţi pui, iar lupii puteau să mănânce astfel cît mai mulţi oameni şi cît mai multe animale, devenind un mare pericol.

Tot pe 21 noiembrie se sărbătoreşte şi Ovidenia sau intrarea Maicii Domnului în templu, după cum apare ea în calendarul creştin. Se spune că acum se deschid Cerul şi Pământul, iar animalele încep să vorbească. Ovidenia este foarte bine “ţinută” de către femei, mai ales, dar şi de către bărbaţi. “Ţinând cont de deschiderea totală a lumilor se practică tot felul de obiceiuri care sunt menite să apere oamenii de starea de dezechilibru instalată prin această putere de comunicare totală. Se ung geamurile, pragurile, casele cu usturoi, se pune pelin la uşă, se pune busuioc la candelă şi la meştergrindă, deci au loc o serie întreagă de acţiuni cu funcţie protectoare”, spune etnologul. Această perioadă de comunicare între Cer şi Pământ culminează în seara de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei.

(Anca GOJA)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Sărbătorile lui Brumărel.

Comentarii