Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Postul creştinesc obişnuit este înfrânarea pentru o vreme, de la mâncărurile de dulce (carne, peşte, brânză, lapte, grăsimi şi băuturi alcoolice), atât pentru întărirea sufletească, cât şi pentru sănătatea trupească.
Din punct de vedere al felului sau asprimii lui, atât în practica veche a Bisericii cât şi în cea răsăriteană, postul poate fi de mult multe feluri sau grade:
Postul integral (total) sau ajunarea propriu-zisă, care constă în abţinerea completă de la orice fel de mâncare şi băutură pe un timp anumit (care, bineînţeles, nu poate fi prea lung); e postul ţinut, timp de 40 de zile, de către Moise pe Sinai (Ieşire XXIV, 18), de Sf. Prooroc Ilie (3 Regi XIX, 8) şi de Mântuitorul în ajunul începerii activităţii Sale mesianice (Luca IV, l-2);
Postul aspru (xirofagie), în care se îngăduie numai consumarea de hrană uscată: pâine, fructe uscate sau seminţe, legume şi apă. E postul pe care l-a practicat Sf. Ioan Botezătorul în pustia Iordanului (vezi Matei III, 4 si Marcu I, 6), precum şi marii asceţi şi pustnici creştini din epocile de strălucire a monahismului;
Postul comun (obişnuit), în care se admite consumarea mâncărilor gătite din alimente de origine vegetală (inclusiv untdelemnul), excluzându-se orice aliment de provenienţa animala (carnea, inclusiv cea de peşte, untura sau grăsimea, ouăle, laptele şi toate derivatele lui). Este postul practicat de marea majoritate a credincioşilor, în cele mai multe cazuri;
Postul uşor, numit şi dezlegare, în care se îngăduie consumarea peştelui şi a vinului, precum şi a untdelemnului, în perioadele când e impus post aspru. Astfel de dezlegări se acordă pentru sărbătorile mai importante care cad în timpul posturilor de durată, când e prescris post aspru sau post comun, ca de exemplu, Bunavestire, care cade totdeauna în timpul Paresimilor; ele sunt reglementate prin tradiţia şi practica bisericească, fiind consemnate în Mineie şi în Triod (la sărbătorile respective), în Tipicul cel Mare, precum şi în Sinaxarul de la sfârşitul unora din ediţiile mai mari ale Ceaslovului (vezi mai departe, la posturile de durată).
Din punct de vedere al lungimii postului ele se clasifică în:
Posturile de o singură zi când se ţine post în toate zilele de miercuri (amintind vânzarea de către Iuda a Mântuitorului), şi vineri (amintind răstignirea Domnului), cu excepţia celor trecute în calendar 'harţi'.
Alte posturi de o singură zi sunt:
Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie);
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, (29 august) şi
Ajunul Bobotezei (5 ianuarie).
Posturile de mai multe zile
Postul Paştelui sau Postul Mare
Acest post ţine şapte săptămâni. Primele şase săptămâni închipuie postul de 40 de zile al Mântuitorului, iar a şaptea săptămână este pentru cinstirea Patimilor Sale.
Este cu dată schimbătoare, fiind legat de data Sfintelor Paşti.
Nu se mâncă: carne, ouă, brânză, precum şi peşte, untdelemn şi vin.
Este dezlegat la untdelemn şi vin sâmbăta şi duminica, în ziua de 24 februarie (Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul), 9 martie (Sfinţii 40 de Mucenici).
Se mănâncă peşte la Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Floriilor.
Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn şi să bea vin în Postul Mare.
Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (Sânpietru)
Biserica a aşezat acest post în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, precum şi a celorlalţi Apostoli. Stă în legătură cu Paştele şi Pogorârea Sfântului Duh, sărbători care au date schimbătoare. De aceea poate dura mai mult sau mai puţin.
Se lasă sec în prima Duminica după Rusalii (Duminica Tuturor Sfinţilor) seara şi se posteşte până la 29 iunie, Ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care dacă va cădea într-o zi de miercuri sau vineri, se mănâncă de post, însă este dezlegat la peşte.
În acest post nu se mănâncă carne, ouă şi brânză. Lunea, miercurea şi vinerea nu se mănâncă cu untdelemn şi bea vin.
Este dezlegat la peşte în Ziua Naşterii Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie), chiar dacă va cădea miercurea sau vinerea.
Dacă în zilele de luni, marţi şi joi, cade un sfânt mai mare însemnat în calendar cu cruce neagra (+), atunci se poate mânca peşte, iar în zilele de miercuri şi vineri, se poate mânca cu untdelemn şi bea vin.
Postul Sfintei Marii (Santa-Mariei)
Acest post se ţine în cinstea Sfintei Fecioare Maria.
Durează două săptămâni: de la 1 la 15 August
Lăsăm sec la 31 iulie; iar de va cădea această zi miercurea sau vinerea, se lasă sec la 30 iulie.
În acest post se mănâncă cu untdelemn şi se bea vin, numai sâmbăta şi duminica.
Este dezlegat la peşte la 6 august, când este Schimbarea la Faţă.
Dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, mâncam de dulce a doua zi, adică la 16 August, însă este dezlegat la peşte.
Postul Naşterii Domnului (Crăciunului)
El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moise, precum şi postul patriarhilor din Vechiul Testament, care aşteptau venirea lui Mesia cu post şi rugăciune.
Postul ţine 40 de zile: de la 15 noiembrie la 25 decembrie.
Se lasă sec în seara Sfântului Filip, la 14 Noiembrie.
Dacă această zi cade miercurea sau vinerea, postul începe din ziua de 14 noiembrie, lăsându-se sec în seara zilei de 13 noiembrie.
Nu se mănâncă carne, ouă şi brânză. Lunea, miercurea şi vinerea se mănâncă bucate fără untdelemn şi nu se bea vin. Marţea şi joia se dezleagă la untdelemn şi vin. Sâmbetele şi duminicile, până la 20 decembrie exclusiv, este dezlegat la untdelemn, vin şi peşte.
Între 20 - 24 decembrie postul este mai aspru. Nu se mai consumă peşte.
Dacă în zilele de Luni, Miercuri şi Vineri prăznuim vre-un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm untdelemn şi bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie (+) , atunci dezlegăm şi la peşte.
În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara şi anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină, căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit - mai înainte - Naşterea lui Hristos.
De Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.
