Începând de mâine, creştinii ortodocşi întră în Postul Sfintei Marii, care durează până la marele praznic, închinat Maicii Domnului, pe 15 august. Este o perioadă rânduită de Biserica Ortodoxă pentru întoarcerea la pocăinţă şi smerenie, la dragostea pentru Maica Domnului şi pentru semenii noştri. Dintre toate posturile de peste an, cel care ţine cu credinţă postul Maicii Domnului şi se roagă are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă.
Curăţire la trup şi suflet
Postul Sfintei Marii sau Postul Sântămăriei a fost rânduit să fie ţinut în cinstea Născătoarei de Dumnezeu, care, înainte de Adormirea sa, a petrecut în neîncetată rugăciune şi post. Timp de două săptămâni, până pe 14 august inclusiv, ne înfrânăm trebuinţele biologice, purificându-ne la trup şi spirit. Ne aducem aminte de virtuţile Fecioarei încercând să ne apropiem de ele prin propriul comportament. Postul Adormirii Maicii Domnului precedă praznicul Adormirii Preacuratei Fecioare Maria şi este mai uşor decât cel al Paştelui, dar mai aspru decât al Naşterii Domnului şi cel al Sfinţilor Apostoli. La finalul postului, vom sărbători Sfânta Maria Mare, pe 15 august. De fapt, postul Sfintei Marii este penultimul din acest an bisericesc.
Ce şi cum mâncăm
Lăsatul secului se ţine, astăzi, 31 iulie. În aceste două săptămâni, vom sărbători şi Schimbarea la Faţă din 6 august, praznic ce-L proslăveşte pe Fiul lui Dumnezeu, când Sfinţii părinţi au acordat dezlegare la peşte, vin şi untdelemn. În restul postului se mănâncă ulei şi se bea vin numai sâmbătă şi duminică. Tipicurile şi învăţăturile bisericeşti prescriu ajunare lunea, miercurea şi vinerea, până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se mănâncă hrană uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte fără ulei. În mănăstiri, postul este mai aspru. Zilnic, se citesc cele două Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov. Dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, mâncăm de dulce a doua zi, adică pe 16 august, iar în ziua Adormirii mâncăm peşte. „Căci postul potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă“, spune Sfântul Ioan Gură de Aur.
Un post al bucuriei
Dar a posti nu înseamnă numai abţinere de la anumite alimente. Preoţii ne îndeamnă să ţinem Postul Sfintei Marii din dragoste pentru Maica Domnului, cea care ne ajută la nevoi. Nu este un post de tristeţe, cum e cel al Paştelui. E un post al bucuriei, cum spun şi cuvintele rostite în ziua Adormirii: „Mutatu-te-ai din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer!“. Maica Domnului a fost primită în braţe de Fiul ei, şi acum este pururea mijlocitoare pentru noi, încât nu pleacă nimeni dinaintea Ei neajutat şi neascultat. Prin urmare, să postim, dar şi să ne rugăm la Maica Domnului. Este bine ca în post să ne spovedim păcatele la duhovnic şi, dacă ne dă dezlegare, să ne împărtăşim cu Sfintele Taine.
Lupta cu ispita
Respectarea postului este o datorie creştină, dar trebuie făcut cu tragere de inimă, nu numai pentru că aşa trebuie. Mulţi dintre noi spunem că, astăzi, când avem servicii obositoare, stresante, când nu prea avem timp să gătim mâncare specială, este mai greu să postim. Mulţi colegi nu postesc şi ne privesc ca pe nişte ciudaţi. Mai mult, ne fac poftă mâncând în faţa noastră alimente de la care încercăm să ne abţinem. Cu atât mai bine primit este postul cu cât tentaţiile şi piedicile sunt mai mari. Sinoadele bisericeşti au hotărât unele pogorăminte, adică abateri nevinovate de la normele existente, acceptate de Biserică. Copiii de până la 7 ani, bătrânii, bolnavii şi femeile gravide sunt scutiţi de post pe anumite perioade. Aceste dispense trebuie luate însă înainte de începerea postului, cu binecuvântarea preotului sau a duhovnicului.
Gândul curat şi vorba bună
Toate religiile acordă importanţă postului, practicându-l în diferite forme şi cu diverse motive. La creştini, postul înseamnă demonstrarea virtuţilor creştine şi nu poate fi separat de acestea, deoarece este mijloc de desăvârşire sufletească, de luptă împotriva patimilor şi a poftelor, dar şi un semn de respect şi jertfa adusă Maicii Domnului. Sfântul Pavel spunea că „trupul râvneşte împotriva duhului şi duhul râvneşte împotriva trupului“. A posti înseamnă abţinerea de la orice pofte trupeşti, inclusiv cele sexuale. Purificarea trupească trebuie împletită cu cea spirituală. Rugăciunea, gândurile pozitive, împăcarea cu duşmanii, lupta împotriva păcatului trebuie să ne însoţească în aceste zile. „De multe ori pierdem toată osteneala noastră şi toată fapta bună, dacă nu păzim două lucruri: mintea şi limba. Că tot păcatul se începe de la minte, de la gând şi toată fapta rea se exprimă întâi prin limbă. Trebuie mare băgare de seamă“, spune părintele Cleopa, îndemnându-ne în Postul Sfintei Marii să ne adresăm semenilor noştri, oricine ar fi ei, cu o vorbă bună şi un gând curat.
Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
„Împărăteasa mea cea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniţi, acoperirea celor necăjiţi, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul; ajută-mă ca pe un neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin. Necazul meu îl ştii, dezleagă-l precum vrei, că nu am alt ajutor afară de tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin!“
Şi Iisus a postit
Postul s-a practicat de-a lungul secolelor, atât în Vechiul Testament de către marii profeţi Moise, Ilie, David, dar şi în Noul Testament. Mântuitorul a postit 40 de zile, înainte de a-şi începe misiunea pe pământ, înainte de a porni la propovăduire. Biblia spune că Hristos i-a învăţat pe ucenici să postească şi să se roage.
Tradiţii din bătrâni
Legat de postul Adormirii Maicii Domnului există câteva tradiţii populare care se păstrează din moşi-strămoşi. Se spune că, pentru sănătate şi noroc, se posteşte miercurea şi vinerea. În tradiţia populară, pe 2 august se serbează Ziua Ursului pentru a fi ferit de stricăciunile provocate de urşi stupilor sau vitelor. Tot pe 2 august se scot fagurii de miere şi toţi ai casei trebuie să guste din ea pentru a fi feriţi de lupi şi de urşi. Este o zi indicată pentru sfinţirea ierburilor bune pentru leacuri.