Ispitele sunt încercări care vin asupra omului de la diavol şi de la slugile lui, oamenii cei răi (Iacob I, 13; Matei 4, 1; 16, 23; Marcu 8, 33; I Corinteni 7, 5; II Corinteni 11, 3; I Tesaloniceni 3, 5).

Omul este îngăduit de Dumnezeu să fie ispitit "spre încercarea dragostei faţă de Dumnezeu" (Deuteronom 13, 3); spre încercarea supunerii noastre (Deuteronom 8, 2); spre încercarea nedoririi de câştig (Iov 1, 9; 12). De fapt, ispitele corespund întotdeauna slăbiciunii firii omeneşti. Celor mai tari în credinţă, le rânduieşte Dumnezeu ispite mai grele, ca să sporească în sfinţenie şi să se învrednicească de cununi mai mari. Iar celor mai slabi în credinţă şi răbdare le rânduieşte pronia divina ispite uşoare, ca să le poată birui şi să nu deznădăjduiască. Iată ce spune Sfântul Apostol Pavel: "Ispita pe voi nu va ajuns, decât ispita omenească. Dar credincios este Dumnezeu care nu vă va lăsa pe voi să vă ispitiţi mai mult decât puteţi; ci împreună cu ispita vă face şi sfârşitul ei, ca s-o puteţi suferi" (I Corinteni 10, 13). Acelaşi lucru spune şi proorocul David: "Nu va lăsa Domnul toiagul păcătoşilor peste soarta drepţilor până la sfârşit, ca să nu-şi tindă drepţii spre fărădelegi mâinile lor" (Psalm 124, 3). Dreptul Iov spune că cei credincioşi sunt împovăraţi cu diferite ispite prin îngăduinţa lui Dumnezeu (Iov 7, 8; Iacob l, 2; I Petru l, 6). Dar niciodată Dumnezeu nu îngăduie la cei aleşi ispite peste puterile lor.

Care sunt adevăratele izvoare ale ispitelor?

Trei sunt izvoarele ispitelor: "Pofta trupului, pofta ochilor, trufia vieţii", cum spune Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan ( I Ioan 2, 16 ); sau: "iubirea de plăceri, iubirea de slavă şi iubirea de argint, din care se naşte tot răul", cum spune Sfântul Ioan Damaschin (Filocalia, vol. IV, p. 188). Cu aceste trei feluri de ispite a încercat satana să-L ispitească şi pe Hristos ( Matei 4, 2-11).

Care sunt duşmanii ce ne luptă şi ne ispitesc până la moarte?

Trei sunt duşmanii care ne luptă până la moarte: diavolul, plăcerile lumii şi trupul. Toţi aceşti trei duşmani ne luptă prin ispite de tot felul şi puţini sunt acei creştini care reuşesc, cu darul lui Hristos, să iasă biruitori în lupta cu ispitele şi plăcerile acestui veac. Că "de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ne-am osteni", zice Duhul Sfânt prin gura psalmistului. Dar, ajutându-ne Mântuitorul, ''nimenea nu va strica cetatea noastră" (Antifon, glas 3).

Care sunt cele mai mari ispite cu care ne luptă aceşti trei duşmani ai sufletelor noastre?

Diavolul, izvorul a tot răul, ne ispiteşte direct îndeosebi cu gânduri de necredinţă, de hulă, de îndoială, de deznădejde, de mândrie şi de slavă deşartă. Iar indirect, diavolul ne ispiteşte prin oameni cu gânduri de trufie, de slavă deşartă, de mânie şi desfrânare; cu iubirea de argint, cu lăcomia de avere, cu invidia, cearta, osândirea, limbuţia şi altele. Prin trup ne ispiteşte diavolul cu lenevirea, lăcomia pântecului, beţia, desfrânarea, moleşeala voinţei, nesimţirea inimii, trândăvia şi altele de acest fel.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ispitele grele sporesc sfinţenia în om.

Comentarii