Creştinul ortodox care face cu adevărat ascultare, învaţă nu numai să fie un om smerit şi un ucenic înţelegător al Părintelui său duhovnicesc, dar şi să-i asculte, să-i audă pe toţi oamenii.

Cei ce se apropie de Dumnezeu, de Biserica Lui, şi care vin regulat, se spovedesc şi se împărtăşesc, deschid ochii şi urechile inimii lor la Liturghie şi încearcă să pătrundă şi să se pătrundă de cuvintele rugăciunilor, aceia devin oameni cărora auzul li se deschide către confraţii lor.

Trăind într-o lume mai degrabă autistă, printre oamenii postmodernităţii care nu vor decât să se fotografieze în tine (în ochii şi în cuvintele tale) şi apoi să plece mai departe cu poza lor, cei care vin la Biserică, ca la un izvor de viaţă, învaţă, pentru prima dată în viaţa lor, să audă. Pentru că aici omul se străduieşte să asculte cuvintele lui Hristos, tălmăcirile omiletice ale preotului, să rostească cu inima cuvintele rugăciunilor.

De abia acum omul înţelege rostul comunicării, al tăcerii gândurilor sale, în faţa aproapelui, pentru a îmbrăţişa suferinţa celuilalt, sau înţelepciunea celuilalt, sau bucuria lui.

Când vrei să te umpli, să nu mai fii gol, nu te poţi lăsa umplut decât de primirea tuturor cu dragoste în inima ta. Numai o lume întreagă în suferinţă, dacă o primeşti în lăuntrul tău, poate să umple golul pe care l-au făcut şi l-au lăsat păcatele, nepăsarea, indiferenţa ta. Şi atunci când primeşti pe toată lumea cu generozitate, vine şi Hristos, Care e nedespărţit de cei pentru care S-a răstignit, adică de oamenii pe care îi iubeşte mai înainte de a aduce lumea întru fiinţă.

În Biserică înveţi să îţi deschizi inima spre oameni, să-i faci acolo aşternut şi casă, prin rugăciunile tale, oricărui sărman pe care îl întâlneşti, să zideşti casă în ceruri celui căzut, să legi răni sufleteşti şi trupeşti, cu durerea inimii tale, pe care o aude Domnul, Care vede că şi tu ai început să auzi, să asculţi cu adevărat.

Părintele Dorin îmi spunea mai demult că trebuie să citim Scriptura în inimile oamenilor. Aceasta ne învaţă Biserica noastră, dacă ascultăm cu atenţie, dacă ieşim cu mintea din vacarmul vieţii şi al societăţii care ideologizează subiectivismul luciferic, singularizarea, lumile imaginare polarizate în jurul unei singurătăţi care nu se aude cu ceilalţi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ascultarea care te face să asculţi.

Comentarii