Portul lipovencelor are linii mândre, care îndulcesc umbra bisericilor vechi cu mătăsuri şi catifea vesel colorate.
Dacă cele din nordul Moldovei sunt mai “cuminţi” şi mai modeste, în portul de biserică, la lipovencele din Dobrogea se vede zvâcnirea mândră a neamului de aprigi cazaci.
Fustele ce plutesc până la pământ, mângâind gleznele, sunt ample, încreţite în talie şi apretate. De multe ori, “supca” este suprapusă peste alta “supca”, ca veşmântul să aibă şi mai mult volum.
Sus – cămaşa şi “cofta”, un fel de taior, de cele mai multe ori din catifea, bine strâns în talie. Pe sub cămaşă, lipovencele se încing cu pois-ul – un cordon brodat cu alb sau/şi roz, a cărui ciucuri atârnă peste fustă. Cercul pe care îl face pois-ul îl apără pe cel care-l poartă de rele.
Umerii sunt acoperiţi de "salika" (un şal, de obicei brodat şi îmbogăţit cu ciucuri).
Dacă-i iarnă, “cutaveica” – un fel de cojocel croit foarte strâmt în talie şi cusut ca o armonică la spate, o apără pe lipoveanca de ger.
Cele măritate poartă kicika – o tichie, de multe ori brodată şi cu aplicaţii din mărgele, care strânge părul într-un coc. Peste kicika vine „kaseak”-ul, un fel de maramă, iar toate sunt acoperite de batic.

Kicika este simbolul femeii măritate

 

La tinerele fete, părul este strâns într-o coadă împletită şi legat cu „lenta”, dar şi ele poartă batic, bine strâns sub bărbie.
Un accesoriu important al costumului de biserică este „lestovca” – mătăniile făcute din piele şi migălos decorate, care se leagă în talie.
O altă costumaţie de biserică, caracteristică mai ales lipovencelor ce ţin de bisericile aşa numite „fără preot” (bespopovti), este un sarafan lung, vişiniu.
Portul tradiţional de biserică al bărbaţilor lipoveni este alcătuit dintr-o cămaşă, care se poartă deasupra unor pantaloni largi. Cămaşa, fără guler, închisă până sus, poartă numele de „rubaska”, iar peste ea se leagă pois-ul, care la bărbaţi are broderii albastre, bleu sau negre.
Lipovenii din nordul Moldovei poartă la biserică o haină neagră, specială, numită “bichesca” sau “cufaica”, asemănătoare ca şi croială cu straiul călugăresc. În Dobrogea, veşmântul poartă numele de “paddiovca” şi este purtat mai mult de bătrâni.
Tradiţia cere ca lipoveanul să nu se despartă de “pois” până la moarte.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Portul lipovenesc.

Comentarii