TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
luni, 8 oct 2007 - Anul XII, nr. 236 (3611)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9266 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0881 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Lecţia de religie

Muzica religioasă

"

Pentru a înţelege mai profund această categorie de muzică, este necesar ca mai întâi să încercăm o definire şi o clasificare a fenomenului muzical în întregul său, pentru a putea stabili locul şi rolul fiecărei categorii de muzică în viaţa omului ca individ şi ca fiinţă socială şi odată cu acestea şi rolul muzicii religioase, în mod special.

Pentru cei mai mulţi semeni de-ai noştri, muzica nu reprezintă mai mult decât un decor plăcut care să-i scape de plictiseală, să-i binedispună sufleteşte pentru a petrece timpul mai uşor în activitatea fizica de la atelier sau de la bucătărie. Despre criterii de selectare nici nu se pune problema! Merge orice, numai să fie izgonită acea tăcere apăsătoare care pe unii îi îngrozeşte.

Puţini ştiu însă că muzica este un limbaj. Un limbaj al sentimentelor celor mai nedefinite şi mai generale, fără nume şi nebănuite chiar de către compozitor.

Aceasta artă are reguli şi mijloace de exprimare asemănătoare cu vorbirea şi se foloseşte de o sintaxă bazată tot pe propoziţii şi fraze.

Deosebirea fundamentală constă în faptul că în timp ce vorbirea utilizează noţiuni cu o semantică precisă, muzica utilizează structuri melodice şi armonice care doar sugerează idei şi creează afecte indefinite sau scheme generale afective.

Compozitorul român Dimitrie Cuclin, în tratatul său de estetică, reduce toate afectele pe care le creează muzica în psihicul uman la două categorii fundamentale: bucuria şi tristeţea. Acestea formează doi poli afectivi în jurul cărora gravitează o multitudine de sentimente şi stări sufleteşti inefabile.

Primul pol, bucuria, cuprinde sentimente expansive cum ar fi: voioşia, jocul, optimismul, împăcarea, exuberanţa, curajul, echilibrul psihic sau în muzica sacră: laudă şi preamărirea Creatorului, închinarea, adorarea, măreţia, plăcerea spirituală, pacea sufletească, mărinimia, iertarea semenilor. Caracteristica dominanta este extrovertirea.

Al doilea pol, tristeţea, cuprinde: pocăinţa, autocercetarea, reculegerea, meditaţia religioasă, purificarea cugetelor, echilibrul psihic, măreţia divină, iar în muzica dramatică, durerea sufletească, teama (anxietatea), întristarea. Caracteristica dominanta este introvertirea.

Vom încerca să facem acum o ordonare a muzicii în funcţie de destinaţia şi efectele ei în viaţa omului.

a) muzica sacră;

b) muzica laică;

c) muzica malefică

 

 

a) Muzica sacră - răspunde nevoilor spirituale în relaţia omului cu Dumnezeu. Aceste nevoi sunt: adorare, laudă, pocăinţă, rugăciune (comuniune).

b) Muzica laica - răspunde nevoilor spirituale legate de realitatea terestră sub aspect cultural, afectiv, formativ, recreativ, distractiv şi estetic (nevoia de frumos-sublim).

c) Muzica malefică - a fost introdusă de către o inteligenţă ostilă lui Dumnezeu şi omului, sub masca deconectării şi a divertismentului dar care are ca efect decadenţa spirituală şi fizică.

Este vorba aici de acele producţii lipsite de melodicitate unde se repetă cu obstinaţie anumite formule ritmice agresive prin amplificarea exacerbată şi unde loviturile instrumentelor de percuţie agresează timpanul până la rănirea acestuia. Ritmul nenatural care aminteşte de agregate mecanice devine suveran şi ia sub control toate ritmurile biologice ale ascultătorilor, manipulându-le apoi şi comportamentul. Rezultatul este surditate parţială sau totală (în funcţie de timpul de expunere), nevroza, nebunia, sinuciderea, vandalismul. De fapt acest tip de muzică pe care am numit-o malefică proclamă prin cuvintele si gestica interpreţilor, următoarele "idealuri": nesupunerea faţă de ordinea socială, drogul şi sexualitatea sub toate formele ei cele mai aberante (a se vedea P. Hammel: "Creştinul şi muzica sa").

 

Iată o altă compartimentare a muzicii, conformă cu 1 Tesaloniceni 5:23 :"Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin; şi: duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos ."

a) muzica pentru trup

b) muzica pentru suflet

c) muzica pentru duh (spirit)

a) Muzica pentru trup se adresează mai mult părţii fizice din alcătuirea fiinţei umane:

- muzica pentru gimnastică ritmică

- marşuri militare

- dansuri, jocuri populare

- balet

- cântece de muncă

- de circ (îmblânzirea animalelor şi dresarea lor)

- terapia aparatului digestiv.

b) Muzica pentru suflet, cu caracter predominant afectiv: - elegii, doine, cântece erotice, romanţe, cântece de dor, marşuri funebre, folclor, în general .

c) Muzica pentru duh: o revelaţie mai înaltă ca filozofia, cu adresabilitate predominant spirituală, intelectuală. Această categorie de muzică pretinde o oarecare pregătire teoretică pentru a putea fi receptată, spre deosebire de primele două categorii care sunt accesibile şi plac de la prima audiţie.

Iată genurile de muzică spirituală:

- muzică simfonică

- de cameră

- concertantă

- vocal - simfonică.

 

De reţinut că nici una din categoriile de muzică enumerate mai sus în această schemă nu se rezumă doar la unul din compartimentele alcătuirii umane. Fiecare din aceste categorii influenţează organismul uman în întregime, dar în mod diferenţiat, în funcţie de caracterul preponderent ritmic, afectiv, intelectual al muzicii respective.

 

O ultimă schemă în care se poate împărţi muzica după rolul pe care îl are ea în viata şi activitatea omului:

a) Muzica spirituală

b) Muzica distractivă

c) Muzica cu rol utilitar

a) Muzica spirituală cuprinde marea categorie a muzicii culte (clasică, cum mai e numită) din care face parte şi cea religioasă.

b) Muzica distractivă, cuprinde genurile de muzică uşoară, folk, populară, de divertisment.

c) Muzica cu rol utilitar:

- destinată activităţilor fizice (gimnastică, muncă manuală)

- muzică de reclamă

- muzica folosită în terapeutică

- spoturi publicitare

- fondul sonor în radiofonie

- pentru ilustraţii muzicale în teatru şi film

- pentru stimularea plantelor în agricultură şi floricultură

(de prof. Cezar Geantă, Bucureşti, www.intercer.net)"
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Muzica religioasă.
 Vizualizări articol: 756 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Muzica religioasă0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează