Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
joi, 4 oct 2007 - Anul XII, nr. 233 (3608)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Lecţia de religie

Morala creştină şi psihiatria

"

1. Creştinismul nu este numai o sumă de învăţături, o doctrină, religioasă, ci şi o viaţă trăită după această doctrină. Şi anume el nu este numai, o sumă de învăţături teoretice cu privire la Dumnezeu şi la mântuirea omului, care să-i lumineze numai intelectul, ci este o trăire a acestor învăţături în viaţa aceasta pământească.

Desigur, toate adevărurile învăţăturii creştine trebuie trăite de credincios, chiar dacă nu pot fi aplicate toate în aceeaşi măsură şi constant. De exemplu, învăţătura creştină despre Sfânta Treime, şi despre Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat, prin care se manifestă iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni şi prin care se realizează însăşi mântuirea noastră obiectiv şi subiectiv, trebuie să fie nu numai cunoscută ci trăită real şi plenar în fiinţa şi viaţa noastră, precum şi în relaţiile noastre cu semenii noştri. Comuniunea omului cu Dumnezeu prin Hristos în lucrarea Duhului Sfânt, ca membru al Bisericii lui Hristos, este începutul şi ţinta vieţii creştinului privită pe dimensiune eshatologică.

Trăirea şi aplicarea învăţăturilor creştine constituie tocmai domeniul Moralei creştine. De altfel, creştinismul nu este o filozofie sau o ideologie filozofică între alte filosofii şi ideologii, fiindcă el nu ne înfăţişează adevărul ca o idee opusă altor idei; "el e încarnat în viaţa unică şi sublimă a persoanei Mântuitorului Hristos, Care devine calea, adică modelul nostru de urmat în viaţă. Nu ne spune Hristos că El a venit ca lumea să aibă viaţă şi încă mai multă (Ioan 10, 10) decât înainte de El? Iar viaţa nu se comunică unui cerc restrâns, ca ideile filozofice; ea se comunică tuturor fiinţelor din lume", tuturor oamenilor şi neamurilor (Matei 28, 19-20 ; Marcu 16, 15-16). Iisus Hristos este accesibil tuturor, este omul central, fiindcă este şi Dumnezeu în acelaşi timp, Care polarizează spre Sine pe toţi care se deschid Lui şi cu care intra în comuniune prin cuvânt şi lucrare harică.

Hristos este modelul universal al vieţii în Dumnezeu. "Câţi în Hristos ne-am botezat în Hristos ne-am şi îmbrăcat" (Gal. 3, 27). Aceasta înseamnă voinţă de a ne face una cu El (Gal. 3, 28). Pruncul trecut prin baia Botezului a devenit neprihănit asemenea pruncului Iisus din ieslea Betleemului.

Tinerii care se cunună, nuntesc împreună cu Hristos şi se veselesc împreună cu El, ca la Nunta din Gana Galileii. Păcătoşii care îşi frâng inima în căinţă, cad la picioarele Lui şi-L roagă pentru iertare. Credincioşii care se apropie de Sfântul Potir prânzesc cu Hristos Care îşi oferă spre mâncare şi băutura trupul şi sângele Său euharistic. Frumuseţile acestei lumi le admirăm prin ochii Lui, care ne-a arătat splendoarea crinilor câmpului. Când întâlnim pe cei săraci, pe cei bolnavi, pe cei flamanzi şi pe oricare dintre ei necăjiţi ai lumii, îl întâlnim în aceştia pe El însuşi, Care se identifica cu ei, cum ne încredinţează El Însuşi: "Întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei mai mici, Mie Mi-aţi făcut" şi "Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut" (Matei 25, 40 si 45).

Durerile noastre proprii le indurăm împreună cu Hristos, fiindcă nimeni trăind în această viaţă nu este scutit de Golgota răstignirii. Iar îngrozitoarea noastră moarte devine uşoară dacă ştim să intrăm cu El în mormânt. Căci El, Hristos, fiind însuşi Dumnezeu, a biruit mormântul şi a înviat a treia zi. Fiind în comuniune cu Hristos şi deci identificându-ne voinţa noastră cu voinţa Lui, Hristos trăieşte în noi şi noi în El (Gal. 2, 20).

Morala creştină

Morala creştină este faţa concretă, văzută de toţi a creştinismului, indicând ce trebuie să facă creştinul pentru a dobândi viaţa veşnica împlinind aici pe pământ voia lui Dumnezeu, în relaţia cu El şi în relaţiile cu semenii, precum şi în propria sa viaţă, adică în relaţie cu sinea proprie. Ea, Morala creştină, pleacă de la Hristos şi se întoarce la Hristos. Iar creştinismul nu este un sistem de filozofie, fiindcă nu "este o elaborare a minţii noastre. El este înainte de toate persoana istorică a Mântuitorului, adică Fiul lui Dumnezeu făcut om la plinirea vremii şi rămânerea Lui ca om şi pe scaunul Slavei, fiind Unul dintre noi în Treime, ca Dumnezeu-Omul. Intr-un cuvânt creştinismul este, cum spunea Nichifor Crainic, "perfecţiunea dumnezeiască descoperită nouă în Hristos". Iar Morala creştină are ca obiect principal: ce trebuie să facă creştinul în viaţa de toate zilele, urmând lui Hristos, trăind şi mărturisind pe Hristos.

Psihiatria

2. În psihiatrie, desigur, ne întâlnim, dialogăm şi "empatizăm", cum spun specialiştii, cu omul bolnav sufleteşte. Sentimentul de suferinţă dobândeşte aspecte dintre cele mai complexe înlăuntrul perspectivei date de psihiatrie: în boala psihică nimic nu pare a avea loc fără autoreflectare, cuprindere şi înţelegere care constituie, de fapt, jocul implicat şi continuu dintre conştiinţa şi suferinţa, şi, într-un fel, dintre bine şi rău. Dar nu dintre binele moral şi răul moral. Aceasta mai rezultă şi din faptul că psihiatria se ocupă, în aceeaşi măsură, de aspectele sintetice ale persoanei în două ipostaze: normalitate psihică şi contrariul ei degradant, boala mintală.

Dintre toate sectoarele medicinei, psihiatria este aceea care îşi propune şi se simte obligată moral şi se "angajează" prin excelenta sa înţeleagă bolnavul, alături de explicaţia - mai mult sau mai puţin comprehensibilă - a mecanismelor psihopatologice. În jurul bolnavului psihic, psihiatria se implică să creeze o ambianţă comprehensibilă, un orizont şi o comuniune solidară, capabilă să ajute pe bolnav în efortul de vindecare. Prin această, psihiatria nu mai este o ştiinţă medicală eminamente descriptivă ci prin excelenta una de participare empatică.

(Pr. prof. dr. DUMITRU RADU)

"
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Morala creştină şi psihiatria.
 Vizualizări articol: 747 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Morala creştină şi psihiatria0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează