marţi, 3 mai 2022 - Anul XXVII, nr. 101 (8018)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9192 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6852 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Cezar STRATON

Cezar STRATON


Prin pădurea de cuvinte

Omul, un carnivor? Ciorbă

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Motto. - Nu va supărați, serviți pești în acest restaurant? – Servim pe oricine! Pe noi nu ne interesează de unde aveți banii.

Unelte. Datorită multiplicării uneltelor folosie în diferite scopuri, grupurile de ”Homo sapiens” s-au hrănit mai bine și astfel au devenit mai numeroase decât ceilalți hominizi, printre care neandertalienii. Deja prezent în Europa, Africa și Asia, ”Homo sapiens” și-a lărgit progresiv aria de răspândire în Australia (în urmă cu 40.000 de ani), apoi a ajuns în cele două Americi, acum 15.000-25.000 de ani. Dieta foarte rarelor triburi actuale descoperite, aflate într-un stadiu primitiv și departe de influența oricărui progres, seamănă izbitor cu a celor din paleolitic. La membrii tribului Ache, un grup izolat de vânători-culegători din Paraguay, cuvântul de ordine pentru supraviețuire este: diversitate! Acești vânători iscusiți reușesc să captureze peste 150 de specii diferite de păsări, 78 specii de mamifere, 21 de specii de reptile și 14 specii de pești! Bogăția prăzilor recoltate se corelează cu varietatea – și ingeniozitatea – metodelor utilizate: membrii tribului urmăresc vânatul, pun capcane, imită cântecele nupțiale ca să atragă animalele, afumă vizuinele, folosesc ”nade” vii și așa mai departe.

Familie.”La Frisanco, sat de munte situat la 130 km de Veneția s-au născut – pe la mijlocul sec. XIX -  trei băieți în familia mezelarului Dozzi. Toți trei au emigrat spre est, în căutarea unui trai mai bun. (vezi titlul următor). Primul a plecat Giuseppe Agostino, la Budapesta, unde, după doi-trei ani de lucrat în construcții, se căsătorește cu fata unui… mezelar. Un italian care găsise piață pentru salamul crud-uscat din Dolomiți, „împământenind” rețeta în pusta ungară. În drumul său spre România, și Filippo a lucrat o vreme în fabrica socrului fratelui său. E posibil să fi primit chiar sprijin din partea acestora (fratele și socrul lui) când a pornit afacerea la Sinaia. Davide are și el același parcurs: mai întâi Budapesta, apoi… o fabrică proprie de mezeluri. La Bratislava, însă. La un moment dat, o cantitate impresionantă din salamul crud-uscat care se comercializa în fostul Imperiu Austro-Ungar provenea din fabricile celor trei frați Dozzi! „E aceeași rețetă, în toate fabricile care au azi în portofoliu acest produs. Dar, uluitor! gusturile sunt, uneori, diferite. De ce? E absolut firesc, pentru că e un salam «viu»: la 70 de zile are un gust, la 80 are altul… Ca vinul. Cu cât se învechește, e tot mai bun” (Valentin Țigău).

Emigranți.Numărul de emigranți italieni în România a crescut de aproape zece ori în trei decenii, de la 830 în 1871, la mai mult de 8.000 în 1901. A continuat și după, astfel că, între cele două războaie mondiale unele estimări au calculat prezența în România a circa 60.000 de italieni. Ei puteau fi întâlniți în marile aglomerări urbane ca antreprenori, paricipând la construirea unor mari edificii în București, Ploiești, Câmpulung-Muscel, Craiova, Galați, Suceava, Iași, Sinaia, Timișoara, Târgoviște, Pitești, Sibiu, Brașov. Au lucrat la drumuri și poduri, șosele, căi ferate, aducțiuni de apă, viaducte, dar și fântâni, biserici, monumente funerare, bănci, școli. Mărturie stau spitalul Colțea și multe mozaicuri de la Palatul Cotroceni, Casa de Economii și Cercul Militar din București, podul de la Cernavodă, calea ferată Brașov-București, Liceul Dinicu Golescu și biserica Flamandă - Câmpulung Muscel, catedralele din Craiova și Galați.

Carnagiu.Peste 270 de milioane de tone de carne sunt consumate anual în lume. Anual, un miliard de porci sunt crescuți și sacrificați, ei reprezentând peste o treime (39%) din dieta mondială pe bază de carne, dincolo de faptul că obiceiul cel mai comun este consumul cărnii de pui. De-a lungul vieții, un occidental obișnuit consumă 33 de porci, precum și 16 vite. Și în Asia este preferată carnea de porc, China consumând și exportând mai multă carne decât Europa. Spre deosebire de preistorie, astăzi volumul de carne provenit din vânătoare este nesemnificativ comparativ cu capacitățile de producție industrială a animalelor domestice.

Dialog.– Iubitule, aș vrea să mă duci în acele locuri pe care nu le-am vizitat demult! – Ok, ce-ai zice de baie, de bucătărie?

Crudități.Am fost aseară la un restaurant vegetarian și, înainte să plec, mă întreabă chelnerul: – Cum a fost masa, domnule? – Minunată… i-am răspuns. Complimentele mele grădinarului!

Ciorba Rădăuțeană.În anul 1982, o femeie originară din Rădăuţi descoperea gustul care între timp a ajuns celebru, al ciorbei rădăuţene. Ea se numeşte Cornelia Dumitrescu şi pare să fi scris istorie cu acest fel îndrăgit de mâncare nu doar în România, ci în întreaga lume. Potrivit celor de la pressone.ro, ea a introdus pentru prima oară într-un reţetar ciorba care a devenit o alternativă excelentă la cea de burtă. Rețeta a apărut de fapt la sugestia soțului doamnei Cornelia. Aceștia, locuind la țară, creșteau păsări și curcani din care preparau diverse mezeluri, pieptul de curcan neavând însă o întrebuințare aparte. Trecând prin mâinile dibace ale doamnei Cornelia și combinat cu ingrediente simple și accesibile tuturor, rețeta a fost mai întâi gustată la masa familiei, ca mai apoi să treacă în meniul restaurantului ”Nordic” din orașul Rădăuţi (în anticamera căruia este afișată, la loc de cinste, diploma ce atestă ”paternitatea” – de fapt... maternitatea, să zic așa – celebrei rețete). Din motive economice, pieptul de curcan a fost înlocuit cu cel de pui, în rest igredientele au rămas aceleași. Ingredientele sunt simple: piept de pui, supă concentrată de pui cu legume, usturoi, oțet, faină de grâu, smântână, ouă. Cum se procedează: se pune pieptul de pui la fiert, se spumează, iar când este gata, se scoate pe o farfurie și se adaugă în apă legumele curățate și lăsate bucăți mari. După ce au fiert, legumele se scot și se pasează sau se trec prin sită. Pieptul de pui se taie în fâșii. Se adaugă împreună în oala cu zeamă și se mai lasă să dea un clocot împreună. Se drege ciorba cu un amestec din un polonic de zeamă fierbinte, găbenușurile de ou, smântâna (și iaurtul, dacă este cazul). Se toarnă în oală și se amestecă bine. Dacă poftești cu usturoi, îl cureți, îl zdrobești și îl adaugi în oală. Dregi gustul cu sare și oțet (sau zeamă de lămâie). Dai oala de pe foc și presari pătrunjel verde tocat. Aduci la masă cu oțet, usturoi, smântână și ardei iute (pentru ca fiecare mesean să potrivească gustul după plăcerea lui...).

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Omul, un carnivor? Ciorbă.
 Vizualizări articol: 749 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
Omul, un carnivor? Ciorbă5.051

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei