Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
vineri, 17 ian 2020 - Anul XXV, nr. 12 (7317)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9715 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5614 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Cezar STRATON

Cezar STRATON


Prin pădurea de cuvinte

Insolite, inedite... (26). La Belle Epoque

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Paris.”Parisul anilor nebuni” (editura Corint, 2018), de Mary McAuliffe, este o fascinantă cronică a Parisului de după Marele Război, pe atunci fără îndoială capitala mondială a artei, a modei, a frumuseţii sub toate formele. Am selectat câteva fragmente în centrul cărora stau nume importante ale vremii și un fel de a trăi până atunci nemaiîntâlnit. Bun venit în paradisul cocktailurilor, al descătușării modei și artei, bun venit în Montparnasse!Americanii le-au zis „roaring”, adică „fermecători”, „zgomotoși”. În Europa li s-a spus „les Années folles”, „anii nebuni”. Oricum i-ai numi, trăsătura lor distinctivă e descătușarea energiei vitale, celebrarea spumoasă a triumfului vieţii, la capătul epuizantei și – înainte de a se petrece – inimaginabilei hecatombe reprezentate de Primul Război Mondial. În anii 1920, căci ei sunt desemnaţi ca „les Années folles”, sufletul viu al acestei societăţi „decadente”, însetată de viaţă, l-a reprezentat Parisul.  La 11 dimineaţa, pe 11 noiembrie 1918, Marie Curie lucra ca de obicei în laboratorul ei, când la Paris au început să răsune tunurile. Nu germane, ci franceze. Tunuri care, pentru prima dată în patru ani, nu trăgeau cu ostilitate. Era un moment extraordinar, care marca intrarea în vigoare a armistiţiului și faptul că războiul, acel coșmar nesfârșit plin de măceluri și atrocităţi, se terminase cu adevărat.”. Codreanu (Mihai). ”Vara lui 1900, sonetistul ieșean a petrecut-o la Paris. Locuia într-o cameră minusculă, într-o clădire unde altădată fuseseră grajduri, la capătul liniei de tramvai. Se trezea dimineaţa, bea două pahare de apă, își îmbrăca singurul costum pe care-l avea, se pieptăna în ciobul de oglindă prins cu sfoară de ușă și ieșea prin oraș. Se plimba toată dimineaţa și fuma. La prânz, mânca singur la o tavernă de lângă Moulin Rouge, apoi se așeza într-un parc și citea.(...) Primul lucru pe care l-a făcut când a ajuns a doua oară la Paris a fost să se oprească la bordel. Jumătate de bani i-a lăsat aici pentru o negresă rubicondă căreia, într-un exces de entuziasm, i-a citit prima parte a traducerii sale din Cyrano de Bergerac – și chiar dacă româna nu părea s-o impresioneze prea mult, el a fost încântat: era prima dată când citea cu voce tare versiunea sa.” (Dan Coman). Suverană. ”Această suverană (Regina Maria – n.a.) are eleganţa unei europene și vitalitatea unei americance. Ceea ce s-a văzut în timpul călătoriei sale în Statele Unite. Povestirile din această călătorie sunt un izvor de veselie: „… La Cleveland, într-o seară, când am vrut să mă culc, am văzut, imaginaţi-vă, că lenjeria de pat era tricoloră; saltele în culorile României! Dimineaţa, mi-au spus: «Puteţi să le luaţi cu dumneavoastră…»” „… La Seattle, m-au rugat să inaugurez un muzeu; le-am spus că nu prea am timp. «Dar nu durează mult, mi-au răspuns. Majestatea Voastră îl poate vizita din mașină!» Zis și făcut: mașina a intrat într-o sală imensă, deocamdată goală, și a traversat-o fără să se oprească.” „… La Detroit, o firmă celebră mi-a dăruit un automobil blindat, rezistent la gloanţe. Abia intrasem în uzină, când au răsunat împușcături: pentru a-mi dovedi calitatea mărfii lor, inginerii americani împroșcau mașina cu gloanţe… Trăgeau și în șofer, în ciuda ţipetelor mele. – Poate executau un gangster!? – Nici vorbă. Șoferul era și el... blindat!” (Paul Morand). Coco. ”Coco Chanel a trebuit să îndure constrângerile războiului, la fel cum s-a întâmplat și cu alţi couturiers din Paris, care s-au văzut nevoiţi să-și reducă activitatea sau chiar să-și închidă complet afacerea pe perioada conflictului. Chanel a rămas un timp la Deauville, unde a lucrat cu jerseu, un material disponibil la scară largă și folosit, de obicei, pentru lenjerie intimă. Folosind acest material, ea a continuat să creeze veșminte confortabile, cu o linie simplă și elegantă, inspirate în mare parte din îmbrăcămintea pentru bărbaţi. Vilegiaturiștii din Deauville, complet rupţi de Paris din cauza avansării germanilor, au fost încântaţi să-și suplimenteze garderoba cu modele Chanel, care erau atât practice, cât și atrăgătoare. Nu a trecut mult și Chanel – care deja câștiga îndeajuns cât să nu mai aibă nevoie de sprijinul financiar al iubitului ei, Boy Capel, sau al oricui altcuiva – s-a mutat la Biarritz, unde și-a deschis prima maison de couture și s-a instalat într-o vilă pe care a cumpărat-o, cu banii jos, la sfârșitul războiului. Abandonând linia taliei, cum a făcut-o ea, și scurtând fustele ca să ofere mai multă libertate de mișcare (precum și o șocantă vedere la gleznă), modelele Chanel au eliberat femeia într-un moment când accentuarea emancipării sociale și constrângerile războiului cereau exact lucrurile pe care le oferea ea. „O lume era pe sfârșite”, îi spunea ea mai târziu lui Paul Morand, „una nouă era pe cale să se nască. Eram la locul potrivit; s-a ivit o șansă și am profitat.” (”Parisul anilor nebuni” (Editura Corint, 2018), de Mary McAuliffe). Voluntari. Din ”Jurnalul” lui Leca Morariu – august 1914 – imediat după intrarea Austriei ( inclusiv a Bucovinei) în război: „12 românași voluntari ni se prezintă în cancelarie, la recrutare! Unul dintr-înșii, un mucoșel  fără tuleie, din Bucșoaia Frasinului, de nici 16 ani! – Și ce vreţi voi, bre? Vă ustură pielea? – Ba vrem să ne cătănim – dacă-i bătaie! – Bine-bine, dar asta nu-i bătaie ca cea de la voi din sat! – Apu-amu, ce să  zic:  cum a fi, a fi, dom ofiţir!...”. P.S. Habar n-am de ce am selectat acest pasaj! 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Insolite, inedite... (26). La Belle Epoque.
 Vizualizări articol: 2150 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 3 voturi
Insolite, inedite... (26). La Belle Epoque5.053

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei