Google
Carpatis - Mezeluri Bucovina, Suceava, Romania
Carpatis - Mezeluri Bucovina, Suceava, Romania
Carpatis - Mezeluri Bucovina, Suceava, Romania
 
marţi, 24 dec 2019 - Anul XXIV, nr. 301 (7302)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8278 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,4355 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Cezar STRATON

Cezar STRATON


Insolite, inedite... (21). Pricopseli

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Pricopseli.Ne-au venit cândva, dinspre greci, nişte verbe al căror înţeles este strâns legat de câştigul bănesc. Frecvent în rostire, după revoluţie, ”a se pricopsi”, cu varianta ”procopsi” (prokópso), ambele acceptate de norma gramaticală, au şi derivate: pricopseală, procopseală, altfel zis, îmbogăţire cam fără muncă, potrivit devizei autohtone: dacă vrei să te pricopseşti, intră în politică! Tot grecesc este şi ”a agonisi” (agonízome), care, spre deosebire de a (se) pricopsi, înseamnă a câştiga prin muncă, după cum ne convinge şi Petru Dumitriu: „Răsufla iute, ca şi cum ea ar fi agonisit cu truda ei... averile familiei.” Sinonimă ”agoniselii” este ”chiverniseala”, termen derivat din ”a chivernisi” (kivérnisa): „A venit în sat cu un căluţ cumpărat din banii chivernisiţi” – scrie Eusebiu Camilar. În acelaşi şir sinonimic al ultimelor două verbe intră şi ”a economisi” (ekonómisa), tot de la greci, deşi, într-o vreme, ei înşişi l-au cam ignorat. Zice Camil Petrescu: „Chibzuit, în şase luni îşi pregătise din leafa de copist la tribunal economisită până la ultimul ban, un rând de straie.” (Ctin Voinescu - Slatina). PS Dacă adăugăm – în aceeaşi plajă semantică – turcismele ciubuc, peşcheş, bacşiş etc. – apoi ne dăm seama cum au trăit, supra(sub?)vieţuit strămoşii noştri, secole la rând, în această zonă numită de un scriitor ”curul Balcanilor”. Şi – mai ales - de ce suntem cum suntem şi azi (vizibil strident din 1990 încoace la nivel politic, de conducere): dornici să ne chivernisim iute, dar nu prin agoniseală (onestă), prin muncă, ci prin procopseală, peşcheş, bacşiş etc.). Ok, mai nou se foloseşte elegantul, mascatul ”comision”. Despre care abia aşteptăm să aflăm explicaţii de la excelentul etimolog care este profesorul Constantin Voinescu din Slatina (Olt). (Cezar Straton)

Femeia.”Femeia este sfântă / Ne dă zile (vorbeşte-o cugetare adâncă!) / Dar cu-nţelesuri mai subtile! / Ne dă... dar... ni le şi mănâncă!” (de la Gh. Mihalciuc)

Presă.Minciuna, negăsind unde să se găzduiască, a cerut de la Dzeu o gazdă. Dzeu a găsit cu cale că la jurnale şi la calendare va fi bine primită. (Cilibi Moise)

Interes.Unii râd, alţii plâng. Unii cântă, alţii joacă. Unii vorbesc, alţii zbiară. Şi toţi pentru interes.

Muscali.”La 1854 au venit Muscalii (ruşii) de toamnă şi s-au bătut colea, într-un pârlog (vale) şi i-a tocat ca pe ciuperci, cu generali cu tot. Acei care-au scăpat puneau foc la poduri pe unde treceau. Şi îţi mâncau pe loc boul de lângă tine, de hămesiţi ce erau. Când trecu pe la noi piota (infanteria), aveam butoaie cu apă la câmp. Unul s-a înecat acolo, în butoi, că de unde naiba or fi venit ei erau copţi de sete. Altul găsi doniţa cu brânză şi supse cu sete zerul, de lăsă brânza uscată. Pe care-l auzeai: - Ai vodiţi, vodiţi (apă)!? – Niet, niet!” (I.A. Candrea şi Ovid Densuşianu, ”Din popor – Cum grăieşte şi simte poporul român”)

Bibliotecă.”După frământările din 1848, în Bucovina, ca şi în alte provincii din imperiu, se produce o renaştere a vieţii intelectuale. Se remarcă un vădit interes pentru carte, îndeosebi pentru carte românească. La Cernăuţi funcţiona, încă din 1804, un liceu cu limba de predare latină, pe lângă care se înjghebase o mică bibliotecă. Dar nu de la profesorii acelui liceu, care erau străini, a pornit ideea organizării unei biblioteci publice, ci de la cărturarii români autohtoni, iubitori de carte şi învăţătură românească. Or, trebuia să vină revoluţia şi să trezească în bucovineni sentimentul naţional, mereu refulat în timpul administraţiei galiţiene. Aceiaşi nobili români care au înfiinţat în 1862, la Cernăuţi, prima Reuniune Românească de Lectură, au iniţiat, cu zece ani mai devreme, fondarea Bibliotecii Ţării. Şi cel care a venit primul cu această măreaţă idee, cotizând cu o mie de florini pentru realizarea ei, a fost vrednicul nobil român, doctorul Mihai Zotta, care, mai înainte cu ceva vreme, a pus pe picioare sistemul de sănătate din Principatul Moldovei, iar în Bucovina a fost primul preşedinte al <Reuniunii de leptură>, transformată ulterior în cea mai puternică asociaţie a românilor bucovineni, Societatea pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina, viitoarea organizatoare şi gazdă a Constituantei Bucovinei care, la 28 noiembrie 1918, a votat Unirea provinciei, în integritatea sa, cu Patria mamă." (Vladimir Acatrini – "Faimoasa Bibliotecă a Universităţii din Cernăuţi”)

Bărbaţi.„Bărbaţii adevăraţi sunt aceia care înnebunesc după femeile care ştiu să spună: Nu! Cei mediocri, se mulţumesc cu orice!” (Marilyn Monroe)

Generaţii. Este interesant lucru că o generaţie de oameni deştepţi a ieşit dintr-o generaţie de ţărani fără carte, care mergeau la biserică! Iar acum, dintr-o generaţie de oameni deştepţi, nici măcar ţărani nu ies! (Părintele Calistrat)

Gândire. ”Gânditul e ca dragostea şi moartea. Fiecare dintre noi trebuie să o facă pentru sine.” (Josiah Royce, filosof american)

Chiseliţă.”Într-unul dintre studiile sale privind folclorul românesc, Pericle P. Papahagi reproduce, la 1925, versurile: <Bună-i vara jintiţa / Şi iarna chisăliţa!> Mai pune azi cineva pe masă o strachină plină ochi cu umila chiseliţă, înlocuind astfel compotiera cu fudula fiertură de fructe, definită de neologismul franţuzesc compot? Termenul, cu varianta populară chisăliţă, e slavon, kiselŭ – acru – întâlnit în aproape toate limbile slave: sârbescul kȉselica, bulgărescul kiselica, ruteanul kyselyca, rusescul kiselĭ, toate cu sensul din română, marmeladă de fructe. Noi i-am dat şi tâlcul de amestec din care nu se mai alege nimic (talmeş-balmeş), folosit de Creangă la întâlnirea sa cu pupăza: <Ouăle, când am vrut să le iau, erau toate numai o chisăliţă>. Iar dacă într-o încăierarea pe viaţă şi pe moarte, ca în basme, nu reuşim să ne facem adversarul ciulama, în mod sigur vom reuşi să-l facem chisăliţă. Zice Alecsandri: <Te întind jos şi te fac chiseliţă, de bătaie!>” (Ctin Voinescu)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Insolite, inedite... (21). Pricopseli.
 Vizualizări articol: 2318 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.0 din 4 voturi
Insolite, inedite... (21). Pricopseli3.054

Shopping City Suceava
MedClinic
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Formens Factory
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei