„Presa de ulei”

„Presa de ulei”

„La secţia de presă ulei a întreprinderii de industrie locală <Producţia> Suceava vin în fiecare an sute de ţărani colectivişti din regiunea noastră, ba chiar şi din părţile Hîrlăului şi din Tg. Neamţ pentru prelucratul seminţelor de floarea soarelui. Făbricuţa de odinioară, care aparţinea unor exploatatori care storceau venituri mari din avutul ţăranilor muncitori, a fost dezvoltată şi reutilată în anii noştri. A fost mecanizat descărcatul şi transportul în secţie, aburii din interior sînt eliminaţi de un ventilator special, interiorul este inundat de lumina ce pătrunde prin geamuri spaţioase”.

„Zori Noi”, Anul XVI, nr. 4416, Suceava, Duminică 18 februarie 1962.

„Grangurii de altădată”

„S-au născut în fotolii înalte, în maşini cu număr mic sau în blocurile din centrul oraşului. Aveau fir direct cu Satana...Băteau din palme şi li se deschideau toate uşile. Tindeau spre sus, spre cît mai sus. Plictisiţi fiind, le făceau bine doar plecăciunile (din partea altora), bairamurile lungi şi şedinţele încheiate cu telegrame, ştiţi dumneavoastră către cine. Aveau bibliotecile ticsite cu cărţi. Necitite, nerăsfoite. Teama de adevăr, complexul faţă de cultură. Se credeau buricul pămîntului. Se credeau eterni. În prostie, în mediocritate, în dorinţa de a face cît mai mult rău. Ajunseseră pînă acolo încît îşi negau şi obîrşia, nu-şi mai recunoşteau nici părinţii. Promiteau, minţeau, lătrau, guiţau. Li se deschidea uşa, de către subalterni, cu capul. Deoarece aceştia, bieţii de ei, aveau mîinile ocupate. Cu sacoşe, bagaje şi alte mici daruri. Dacă încercai să dai într-unul, de fapt loveai în doi sau chiar în trei şi aşa mai departe. Pînă şi eşecurile lor erau încununate de succes. Aşi ai caliciei, aşi ai caraghioslîcului. Ascunşi în spatele uşilor capitonate. Feriţi de griji”.

„Magazin” (săptămînal cultural-ştiinţific independent), Anul XXXIII, Nr. 7, Sîmbătă 17 februarie 1990.