Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
„Pretenţiuni estravagante”
„O teamă ne urmăresce pas cu pas şi nu ne părăsesce. Un bărbat cu vederi clare din Parlamentul din Viena a dis la o ocasiune că oraşele din Bucovina au devenit polone şi că polonisarea acestei ţări cresce din ce în ce mai mult. Aceste cuvinte ne-au părut cam estravagante; estravaganţa însă dispare dacă privim mai de aproape starea lucrurilor din ţară. Nu-i oraş la noi în care nu am întîlnit stoluri întregi de Poloni din diferite clase ale populaţiunei. Esistenţa acestei naţiuni nu ne îndreptăţesce să-i facem mustrări, ceea ce nici nu s’a întâmplat până acuma, dar’ pretenţiunele potenţate ale acestei naţiuni ne înping la acest pas. Polonii, cei mai mici la număr între naţiunile din ţară, desfăşoară pretenţiuni şi cer lucruri pe cari nu le mai poate concede poporul român, dacă nu voesce să fie periclitat în esistenţa sa naţională. Aşa de esemplu au cerut Polonii din Suceavă, o mână de oameni, ca să se întroducă la şcolile din Suceava limba polonă”.
„Revista politică”, Anul II, nr. 3, Suceava, 15 Iuniu 1887.
„Dezertorii”
„Cu prilejul mobilizării armatelor austriece, un număr mare de indivizi dela noi, îndatoraţi la serviciul de arme, au dezertat de frica războiului în Regatul învecinat. Au trecut hotarele, ca de obiceiu în asemenea împrejurări, elemente obscure şi indivizi înzestraţi au diferite defecte morale, cari au preferat să se îndosească, pentru a-şi salva viaţa împreună cu păcatele lor. Aceşti dezertori, numiţi cu multă îngăduire <refugiaţi>, trecând frontiera şi-au dat aerul de eroi şi martiri naţionali, reuşind astfel a seduce lumea din Regat, care i-a primit cu braţele deschise ca pe nişte fraţi, aşteptând dela ei că nu vor întârzia a se înrola în armata română.
...E bine să se ştie că aproape toţi <refugiaţii noştri intelectuali> pe timpuri normale îşi dădeau aere de cei mai buni patrioţi austrieci, reuşind chiar să-şi asigure protecţia guvernului. Amintim numai evenimentele scârboase de la congresul învăţătorilor bucovineni, ţinut în primăvara anului trecut la Suceava, unde oaspeţii din Regat şi din Ardeal au fost bruscaţi şi insultaţi de aceşti patrioţi în modul de mai ruşinos”.
„Viaţa Nouă”, Anul III, nr. 156, 27 Iunie 1915.
