Siretiul

Siretiul

„Construcţiunea căilor ferate locale e asigurată; proiectele relative au primit zilele aceste înalta sancţiune şi, dacă nu se vor ivi obstacole neprevăzute, se va realiza în timp apropiat una din dorinţele cele mai juste ale Bucovinenilor. Între altele e proiectată şi linia Hliboca - Siret...Siretiul e azi unul din oraşele cele mai sărace ale Bucovinei, cu toate că putea să fie unul din cele mai de frunte. Împrejurările nefavorabile ale timpului, resboiul vamal cu România, clădirea edificiului şcoalei reale desfiinţate, şi - la ce să rătăcim adevărul - gospodăria unor galiţieni ce aveau într’un timp frânele comunei în mâna lor şi dăruiau banii comunali confraţilor din Galiţia, toate aceste au redus Siretiul la mizeria de azi”.

„Gazeta Bucovinei”, Anul V, nr. 75, Cernăuţi, Joi 3 Octomvrie 1895.

„Comemorarea foştilor voluntari şi legionari români bucovineni”

„Vara aceasta s’au împlinit 20 de ani dela moartea eroilor voluntari bucovineni în armata română în frunte cu Ion Grămadă. Cuvine-se ca noi voluntarii să prăznuim această jertfă adusă de tineretul intelectual bucovinean la temelia României Mari pentru a lăsa tinerilor generaţii pildă vie şi dragoste de neam. De aceea, voluntarii bucovineni din armata română din judeţul Suceava au hotărât să prăznuiască această jertfă a Bucovinei printr’o mare serbare voluntărească ce se va desfăşura Duminică, 10 Octombrie 1937, orele 11 dimineaţă, în cimitirul oraşului Suceava, la mormântul eroului Ion Grămadă...La această mare serbare voluntărească sunt invitaţi să participe camarazii voluntari din toate judeţele bucovinene, purtând decoraţii pe piept. De asemenea, sunt invitate şi autorităţile sucevene, şcoalele şi armata, pentru a da amploare cât mai mare acestei serbări. Locul de adunare pentru voluntari va fi curtea mănăstirii Sfântul Ioan. Ţinuta pentru voluntarii din sate: sumane, căciulişi ghete, cu decoraţii”.

„Glasul Bucovinei”, Anul XX, Nr. 5171, 10 Octombrie 1937.

Descoperire

„Săpăturile de construcţie efectuate pentru rezervorul de apă de la noul spital din Suceava au dus la o descoperire de o mare valoare ştiinţifică. La cca. 0,45 m adîncime, s-a dat de o placă groasă din piatră de gresie, lungă de 1,30 m şi lată de 0,90 m, care constituie capacul unui mormînt. În interior s-au păstrat cîteva resturi osteologice omeneşti şi un fragment de la maxilarul inferior al unui animal mic. Din inventar mai fac parte un toporaş din cremene şlefuită, precum şi mai multe fragmente ceramice, care provin de la cîteva vase de dimensiuni mici, lucrate de mînă”.

„Zori Noi”, Anul XXII, nr. 6156, Duminică 1 octombrie 1967.