„Legea sanitară” (II)
„E drept că natura a înzestrat ţara noastră cu toate condiţiunile unei salubrităţi bune. Bielşugul, în oricare privinţă, aerul Carpaţilor şi viaţa morală au susţinut sănătatea în popor. Nu este deci mirare că numărul Românilor, dela ocupaţiunea Bucovinei cam până la 1850, s’a întreit. Dela 1850 înainte vedem însă că desvoltarea şi înmulţirea poporului nostru românesc stagnează. Înmulţindu-se în Bucovina elementele străine imigrate, bielşugul s’a trecut şi, în locul acestuia, a sosit grija de toate dilele”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 16, Suceava, 31 Decemvre 1887.
„Probleme ce ne preocupă”
„Nicăieri nu s’au păstrat mai bine obiceiurile şi mai ales portul ca la noi în Bucovina. În special muntenii noştri de la Putna ne aduc aminte de strămoşii noştri Dacii. Pătura aceasta ţărănească, aşa cum e în Bucovina, nu e pretutindeni. Astăzi această pătură ţărănească a început să alunece pe panta înstrăinării. Îmbrăcămintea au început să şi-o cumpere iar obiceiurile şi le-au schimbat”.
„Suceava”, Anul I, nr. 3, 23 decemvrie 1934.
„Succese însemnate”
„Congresul partidului este întâmpinat de muncitorii de la UIL Falcău, raionul Rădăuţi, cu succese însemnate. Ei s-au angajat ca pînă la 23 decembrie să dea patriei acumulări socialiste peste plan în valoare de 15.000 lei şi să realizeze economii cît mai de seamă la materia primă. Angajamentul luat a fost îndeplinit pînă la 1 decembrie. La lemn de celuloză de exemplu planul a fost depăşit cu 22,3 la sută, la lemn de mină cu 2,2 la sută, iar la lemn de foc cu 12 la sută. În acelaşi timp s-au realizat 1.000 stînjeni lemn de claviatură, 10 m.c. calupuri pentru construcţii şi 35.000 bucăţi draniţă”.
„Zori Noi”, Anul X, nr. 2512, Suceava, Joi 15 decembrie 1956.